STUDIU: Misterul acuplării ovulelor cu spermatozoizii, descifrat de cercetători

Această descoperire ar putea duce la îmbunătăţiri ale tratamentelor contra infertilităţii şi la dezvoltarea unor noi metode contraceptive, afirmă autorii studiului.

Pentru a se produce fecundarea, ovulul şi spermatozoidul trebuie să se agaţe unul de celălalt.

Această recunoaştere reciprocă şi capacitatea lor de a se agăţa unul de celălalt - primul pas către contopirea lor şi formarea embrionului - depind de prezenţa unor proteine şi de interacţiunea acestora.

Cercetătorii japonezi au descoperit în 2005 proteina vizată în acest proces la nivelul spermatozoidului. Ea a fost denumită "Izumo" (aluzie la un sanctuar japonez care celebrează căsătoria), însă felul în care această structură se agaţă de ovul a rămas un mister până de curând. Graţie noului studiu, misterul ei a fost însă descifrat.

Cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger din Marea Britanie au descoperit o proteină situată în membrana ovulului, pe care au denumit-o "Juno", după zeiţa fertilităţii.

Şoarecii masculi a căror spermă nu conţin proteina "Izumo" sunt infertili.

Femelele de şoareci care nu au proteina-receptoare "Juno" sunt şi ele sterile, întrucât ovulele lor sunt incapabile să fuzioneze cu sperma sănătoasă pentru a da naştere unui embrion, afirmă Gavin Wright, coordonatorul studiului.

Studiul a dezvăluit faptul că interacţiunea dintre "Juno" şi "Izumo" este esenţială pentru fecundarea normală în rândul mamiferelor.

Cercetătorii sugerează, totodată, că proteina "Juno", care dispare foarte repede după ancorarea spermatozoidului de ovul, joacă un rol important în procesul de blocare ce previne fuziunea ovulului cu un spermatozoid suplimentar.

"La fel ca alte descoperiri din biologie, aceasta ridică multe întrebări şi ne oferă piste noi", afirmă Paul Wassarman, cercetător la Mount Sinai Medical School din New York, într-un editorial publicat tot în revista Nature. El consideră că cercetătorii trebuie să determine rolul pe care îl are funcţionarea defectuoasă a proteinei "Juno" în infertilitatea feminină.

"Izumo" s-a dovedit un bun candidat pentru dezvoltarea unui vaccin contraceptiv. Însă, afirmă acelaşi cercetător, cunoaşterea detaliată a structurii complexe în trei dimensiuni pe care o creează "Juno" şi "Izumo" ar uşura obţinerea unor mici molecule ce ar putea să împiedice acuplarea lor, în scopuri contraceptive.