STUDIU: O bacterie din Siberia, veche de 3,5 milioane de ani, ar putea creşte longevitatea oamenilor

O bacterie care are vârsta de 3,5 milioane de ani, descoperită în permafrostul din Siberia, ar putea fi utilizată pentru a creşte longevitatea oamenilor şi pentru a stimula sistemul imunitar, informează dailymail.co.uk.

Urmărește
1499 afișări
Imaginea articolului STUDIU: O bacterie din Siberia, veche de 3,5 milioane de ani, ar putea creşte longevitatea oamenilor

STUDIU: O bacterie din Siberia, veche de 3,5 milioane de ani, ar putea creşte longevitatea oamenilor (Foto: Shutterstock / Mediafax Foto)

Oamenii au visat dintotdeauna la o poţiune magică, la un fel de "elixir al vieţii", care să le garanteze o tinereţe veşnică. Recent, cercetătorii ruşi au anunţat că au obţinut progrese importante într-un studiu ce vizează adaptarea unei bacterii "eterne", ce are vârsta de 3,5 milioane de ani, denumită Bacillus F, cu scopul de a ameliora longevitatea oamenilor.

Ei au anunţat că au secvenţiat ADN-ul acestei bacterii imune la frig şi încearcă să identifice acele gene care i-au asigurat o supravieţuire extraordinar de îndelungată în permafrostul din Siberia.

Testele realizate deja pe organisme vii, în special pe celule sangvine umane, şoareci, musculiţe de oţet şi cereale, au arătat, fără excepţii, un impact pozitiv.

Profesorul Serghei Petrov, cercetător la Centrul Ştiinţific Tyumen, a declarat: "În toate aceste experimente, Bacillus F a stimulat creşterea şi întărirea sistemului imunitar. Experimentele pe eritrocite şi leucocite umane au generat la rândul lor rezultate foarte optimiste".

Bacteria respectivă a fost descoperită în 2009 de Anatoli Bruşkov, cercetător la Universitatea de Stat din Moscova.

Bacillus F era captivă într-un strat străvechi de permafrost, aflat într-un sit cunoscut sub denumirea Muntele Mamuţilor din Republica Saha - Iakuţia - cea mai mare regiune administrativă din Siberia.

Bacterii similare au fost descoperite de cercetătorul Vladimir Repin în creierul unui exemplar de mamut lânos, al cărui cadavru s-a conservat până în zilele noastre în permafrostul siberian.

"Am făcut numeroase experimente pe şoareci şi musculiţe de oţet şi am remarcat un impact sustenabil al bacteriei noastre asupra longevităţii şi fertilităţii lor", a spus profesorul Bruşkov. "Însă deocamdată nu ştim cum funcţionează cu exactitate acest proces. Pentru moment, nu putem să înţelegem mecanismul, dar putem să vedem impactul pe care îl generează", a adăugat cercetătorul rus.

Expertul în epidemiologie Viktor Cerniavski a făcut, la rândul său, următoarea dezvăluire: "Bacteria produce substanţe biologice active pe parcursul întregii sale vieţi, iar acestea au activat sistemele imunitare ale animalelor de laborator".

Vorbind despre "o senzaţie ştiinţifică", acelaşi cercetător rus spune că "bunicuţele şoarecilor nu numai că au început să danseze, ci au şi început să se reproducă şi să aducă pe lume urmaşi".

În viitor, bacteria ar putea ameliora sănătatea oamenilor şi ar putea conduce la descoperirea unui "elixir al vieţii", a adăugat el.

O altă bacterie descoperită în permafrostul siberian ar deţine abilitatea de "a distruge moleculele de petrol, transformându-le în apă, şi au potenţialul ca, într-o bună zi, să creeze un sistem viabil de curăţare a petelor de petrol", precizează cotidianul The Siberian Times.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici