STUDIU: Persoanele care suferă de sindromul oboselii cronice prezintă anomalii cerebrale

Sindromul oboselii cronice (SOC), numit şi encefalomielită mialgică, este caracterizat mai ales de oboseală persistentă şi inexplicabilă, care durează luni şi chiar ani, în ciuda repausului.

SOC este considerat o maladie neurologică şi se manifestă adeseori brusc, antrenând o deteriorare rapidă a sănătăţii. În Statele Unite se înregistrează peste un milion de copii şi adulţi afectaţi de această boală, potrivit Centrului american de control şi prevenţie a bolilor (CDC).

Noul studiu a utilizat date obţinute cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică de la 15 pacienţi, bărbaţi şi femei, diagnosticaţi cu SOC. Cercetătorii au folosit, ca grup de control, 14 femei şi bărbaţi, din aceeaşi grupă de vârstă, dar cu o stare a sănătăţii bună.

Savanţii au utilizat trei tehnici diferite de imagistică prin rezonanţă nucleară, pentru a obţine o analiză care să permită măsurarea dimensiunilor diferitelor zone ale creierului, pentru a observa substanţa albă a creierului, compusă din fibrele nervoase care transportă mesaje între neuroni, şi pentru a măsura fluxul sangvin cerebral.

Analizarea datelor obţinute a arătat că persoanele care suferă de SOC au un volum de substanţă albă mai redus, dar şi o răspândire anormală de molecule de apă într-o regiune a substanţei albe din emisfera cerebrală dreaptă.

De asemenea, cercetătorii au descoperit la pacienţii cu SOC anomalii în cele două regiuni ale creierului care conectează lobul frontal cu lobul temporal.

"Cu cât anomaliile din aceste două regiuni ale creierului sunt mai mari, cu atât simptomele sunt mai severe", a spus Michael Zeineh, profesor de radiologie la facultatea de medicină a Universităţii Stanford din California.

Potrivit expertului, rezultatele ar indica posibilitatea descoperirii unui biomarker al sindromului oboselii cronice care ar putea ajuta la diagnosticarea maladiei.

Deşi studiul a fost efectuat doar pe cincisprezece persoane, tehnicile de imagistică computerizată sunt promiţătoare ca modalitate de diagnosticare după identificarea persoanelor suferind de această boală, spun cercetătorii, precizând că au avut o rată de identificare corectă a bolii de 80%.

De asemenea, tehnicile de imagistică pot ajuta la identificarea mecanismului cerebral prin care maladia afectează sistemul nervos central.

Ipoteza unei cauze de natură virală a sindromului este luată în considerare, pentru că o infecţie este adeseori identificată ca factor de declanşare a SOV, alături de o problemă de imunitate.

Simptomele nu se limitează la oboseală, ci sunt reprezentate şi de dureri articulare şi musculare, migrene, inflamarea ganglionilor limfatici, probleme gastro-intestinale şi tensiune arterială anormală.