STUDIU Relaxarea în natură descurajează consumul de antidepresive

Vizitele în parcuri, grădini comunitare şi alte spaţii verzi urbane pot reduce consumul de medicamente pentru anxietate, insomnie, depresie, hipertensiune arterială şi astm în rândul locuitorilor oraşelor, potrivit unei cercetări.
Efectele pozitive au fost mai puternice în rândul celor care au raportat cel mai mic venit anual al gospodăriei, potrivit unui studiu finlandez.

451 afișări

Cercetătorii finlandezi au constatat că vizitarea unor astfel de zone de trei-patru ori pe săptămână reduce cu o treime şansele ca oamenii să apeleze la medicamente pentru probleme de sănătate mintală sau hipertensiune arterială, iar pentru astm cu aproximativ un sfert.

În plus, cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale vizitării spaţiilor verzi au fost mai puternice în rândul celor care au raportat cel mai mic venit anual al gospodăriei.

Constatările se corelează cu un număr tot mai mare de dovezi conform cărora lipsa accesului la spaţii verzi este legată de o serie de probleme de sănătate. Accesul tinde să fie inegal, iar comunităţile mai sărace au mai puţine oportunităţi de a fi în natură, potrivit The Guardian.

Pentru a investiga această legătură, cercetătorii de la Institutul finlandez pentru sănătate şi bunăstare s-au bazat pe răspunsurile a 16.000 de locuitori selectaţi aleatoriu din Helsinki, Espoo şi Vantaa, trei oraşe care alcătuiesc cea mai mare zonă urbană din Finlanda, la sondajul privind sănătatea mediului din regiunea capitalei Helsinki din 2015-2016.

Sondajul a adunat informaţii despre modul în care locuitorii oraşelor cu vârsta de cel puţin 25 de ani au experimentat spaţiile verzi şi albastre rezidenţiale pe o rază de 1 km de la domiciliul lor. Spaţiile verzi au inclus păduri, grădini, parcuri, parcuri de castele, cimitire, grădini zoologice, pajişti naturale, mlaştini şi zone umede; iar zonele albastre au inclus marea, lacurile şi râurile.

Respondenţii au fost rugaţi să raporteze utilizarea de medicamente prescrise pentru anxietate, insomnie şi depresie, precum şi pentru hipertensiune arterială şi astm. Apoi au fost întrebaţi cât de des au petrecut timp sau au făcut exerciţii fizice în aer liber în spaţii verzi, în perioada mai-septembrie, opţiunile variind de la niciodată până la de cinci sau mai multe ori pe săptămână.

Cercetătorii au ales medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală ca indicator al stării de sănătate precare. Aceştia le-au ales pe cele pentru anxietate, insomnie şi depresie, precum şi pentru hipertensiune arterială şi astm, în special pentru că sunt folosite pentru a trata probleme de sănătate comune, dar potenţial grave.

Rezultatele studiului

Aceştia au descoperit o corelaţie puternică între vizitele în spaţiile verzi şi şansele mai mici de a utiliza astfel de medicamente. În comparaţie cu mai puţin de o vizită săptămânală, vizitarea de trei până la patru ori pe săptămână a fost asociată cu şanse cu 33% mai mici de a utiliza medicamente pentru sănătate mintală, cu 36% mai mici de a utiliza medicamente pentru tensiune arterială şi cu 26% mai mici de a utiliza medicamente pentru astm.

Cu toate acestea, în mod curios, cei care au vizitat spaţiile verzi de cel puţin cinci ori pe săptămână au avut cu doar 22% mai puţine şanse de a utiliza medicamente pentru sănătate mintală şi cu 24% mai puţine şanse de a utiliza medicamente pentru astm. Frecvenţa crescută a fost totuşi corelată cu şanse mai mici de a avea nevoie de medicamente pentru tensiune arterială, cu 41% mai puţine probabilităţi decât cineva care vizita mai puţin de o dată pe săptămână.

„Dovezile ştiinţifice din ce în ce mai numeroase care susţin beneficiile pentru sănătate ale expunerii la natură sunt susceptibile de a creşte oferta de spaţii verzi de înaltă calitate în mediile urbane şi de a promova utilizarea activă a acestora", au scris cercetătorii. „Aceasta ar putea fi o modalitate de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea în oraşe".

Cercetarea lor este publicată online în revista Occupational & Environmental Medicine.

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: natura,; relaxare,; studiu,; sanatate,; medicamente,; cercetatori,; hipertensiune,; probleme,; bunastare

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.