STUDIU: Tehnicile de mumificare, cu 1.500 de ani mai vechi decât credeau cercetătorii

Originile mumificării ar putea fi cu aproximativ 1.500 de ani mai vechi decât vârsta estimată a acestor tehnici din Egiptul antic, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista americană PLOS ONE.

Urmărește
1116 afișări
Imaginea articolului STUDIU: Tehnicile de mumificare, cu 1.500 de ani mai vechi decât credeau cercetătorii

STUDIU: Tehnicile de mumificare, cu 1.500 de ani mai vechi decât credeau cercetătorii

O serie de indicii descoperite anterior i-au determinat pe cercetători să creadă că, în perioada 4.500 - 3.100 î.e.n. mumificarea egipteană consta în uscarea naturală a cadavrelor prin acţiunea nisipului fierbinte şi uscat din deşert.

Înainte de dezvoltarea tehnicilor de îmbălsămare a morţilor, egiptenii îngropau trupurile neînsufleţite în gropi umplute cu nisip.

Urme ale folosirii răşinilor pentru mumificarea corpurilor defuncţilor, descoperite sporadic, datează din jurul anului 2.200 î.e.n. şi au devenit ceva mai frecvente în perioada 2.000 - 1.600 î.e.n., precizează autorii acestui studiu.

Cercetătorii de la universităţile britanice York şi Oxford, alături de cei de la Universitatea australiană Macquarie, au analizat materiale textile funerare descoperite pe trupurile neînsufleţite aflate în mai multe morminte dintr-unul dintre cele mai vechi cimitire egiptene cunoscute, ce datau din urmă cu 4.500 - 3.350 de ani înainte de era creştină. Ei au descoperit astfel mai multe urme ale unor substanţe complexe folosite în procesul de îmbălsămare.

Cu ajutorul unor analize biochimice, cercetătorii au identificat urme de răşină de pin, un extract din plante aromatice, clei, o plantă uleioasă şi grăsime animală.

Aceste rezultate sugerează faptul că agenţii de îmbălsămare ar fi putut fi utilizaţi cu cel puţin un mileniu şi jumătate mai devreme decât estimau specialiştii. Aceste substanţe se regăsesc în reţetele complexe, bazate pe aceleaşi produse naturale şi în proporţii similare, precum acelea care erau folosite la apogeul practicilor de mumificare a faraonilor, trei milenii mai târziu.

"Proprietăţile antibacteriene ale acestor ingrediente şi conservarea ţesuturilor moi care ar fi urmat îmbălsămării ne-au condus la concluzia că prezenţa acestor substanţe marchează începuturile experimentelor de mumificare în Egipt", a subliniat Stephen Buckey, cercetător la Universitatea York, unul dintre coordonatorii studiului.

Egiptenii îşi mumificau morţii, întrucât credeau că nu puteau accede la viaţa eternă dacă trupul nu era conservat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici