Ţânţari modificaţi genetic, folosiţi în lupta contra malariei

"Aceştia sunt primii ţânţari modificaţi genetic pentru a fi rezistenţi la parazitul Plasmodium, graţie unei transformări a sistemului lor imunitar", a declarat George Dimopoulos, profesor de microbiologie moleculară şi de imunologie la Institutul de cercetări asupra malariei (JHMRI) de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, coordonatorul acestui experiment.

Peste 300 de milioane de noi cazuri de malarie sunt diagnosticate în fiecare an în lume şi aproape un milion de persoane mor din cauza acestei maladii, victimele fiind în special copii şi bebeluşi din Africa.

Cercetătorii americani au creat două grupuri de ţânţari modificaţi genetic. În primul grup, gena care provoacă distrugerea Plasmodium falciparum de către sistemul imunitar al insectei a fost activată în ţesuturile intestinale, unde parazitul se instalase la început.

În al doilea grup de ţânţari, modificarea genetică a determinat activarea sistemului imunitar împotriva parazitului la nivelul unui anumit organ al ţânţarului care îndeplineşte funcţia de ficat.

Geneticienii de la John Hopkins încearcă în prezent să obţină un ţânţar modificat genetic al cărui sistem imunitar să intervină la nivelul ambelor organe.

Însă depistarea acestor gene în populaţiile de ţânţari din natură s-a dovedit a fi foarte dificilă, în special în absenţa reproducerii încrucişate dintre diferitele specii de insecte purtătoare ale parazitului.

Pentru a remedia acest neajuns, cercetătorii încearcă să modifice genetic o anumită bacterie care trăieşte în mod natural în intestinul ţânţarului, pentru ca aceasta să secrete o substanţă fatală pentru parazitul Plasmodium, însă nu şi pentru aceste insecte.

Această abordare prezintă un avantaj considerabil: este mult mai uşoară cultivarea a vaste cantităţi de bacterii modificate genetic decât reproducerea unor "armate" de ţânţari modificaţi genetic.

Cercetătorii lucrează în prezent la conceperea a diverse tehnici pentru diseminarea bacteriilor în populaţiile de ţânţari din natură. Totuşi, tehnicile de modificare genetică a vectorului malariei, deşi promiţătoare în combaterea acestei maladii, nu sunt suficiente. Cercetătorii americani consideră că vor avea nevoie de multe alte "arme" pentru a învinge malaria.

În anumite regiuni, un anumit vaccin - mai mulţi candidaţi făcând subiectul unor teste clinice - ar putea fi mai eficient, în timp ce în zonele mai izolate, alte tehnici cu costuri mai mici ar putea reprezenta soluţii mai bine adaptate.