Tehnicile motivaţionale, nefolositoare în cazul persoanelor cu o imagine de sine deficitară

Cercetătorii canadieni au descoperit că personele cu o imagine de sine deficitară se simt mai rău după ce repetă afirmaţiile pozitive folosite în tehnicile de motivare, acestea funcţionând mai degrabă în cazul celor care au o imagine de sine puternică.

Studiul va fi publicat în Jurnalul de Psihologie. Rezultatele sale converg cu teoria unui psiholog britanic care a arătat că imaginea de sine se construieşte din dovezi reale din propria viaţă, mai degrabă decât din tehnici de autosugestie.

Astfel, repetarea unor afirmaţii pozitive despre sine îi ajută pe cei care au o doză de încredere în sine foarte mare, dar are efect de bumerang asupra celorlalţi pentru că le provoacă disonanţă cognitivă.

Potrivit rezultatelor testelor făcute de psihologii de la Universitatea Waterloo şi Universitatea New Brunswick, persoanele cu o imagine de sine precară au o dispoziţie mai bună dacă li se permite să aibă gânduri negative despre sine, decât atunci când li se cere să se concentreze doar pe afirmaţii pozitive.

Simon Delsthorpe, psiholog la centrul de consiliere Bradford District Care Trust şi purtător de cuvânt la Societatea Britanică de Psihologie a arătat că respectul de sine se bazează pe evaluarea unor indicatori ai vieţii reale, care construiesc încrederea - mai degrabă decât pe tehnici care declamă că lucrurile sunt mai bune decât sunt de fapt în realitate.

"Este firesc să fie mai uşor să spui «eu sunt bine» şi să crezi afirmaţiile de acceptare de sine dacă lucrurile din viaţa reală confirmă această realitate. Dacă însă relaţiile cu părinţii sunt tensionate, persoana are puţini prieteni, nu este angajată sau nu se simte confortabil cu aspectul fizic, aceste afirmaţii nu ajută, determinând refulări mai degrabă, decât creşterea respectului de sine", a concluzionat psihologul.