Telescopul Herschel şi-a deschis "ochii"

Procedura de deschidere a trapei de protecţie a permis luminii colectate de oglinda de 3,5 metri a telescopului să intre în camera extrem de rece a instrumentelor - criostat - pentru prima oară.

Misiunea telescopului este să studieze modul în care se formează stelele şi galaxiile şi să analizeze evoluţia acestora.

Comanda trimisă duminică, de activare a celor două mecanisme pirotehnice în vederea înlăturării trapei de protecţie, a fost momentul cheie a misiunii European Space Agency (ESA), după lansarea telescopului, care a avut loc pe 14 mai.

"Aveam nevoie ca trapa să fie deschisă, altfel nu putem observa cerul, motiv pentru care evenimentul este extrem de important", a declarat profesorul Matt Griffin, care manevrează SPIRE, unul dintre cele trei instrumente aflate în interiorul criostatului.

Ştirea deschiderii trapei telescopului a fost dată în mijlocul unui show aerian la Paris, eveniment important în calendarul spaţial, când ESA şi industria spaţială îşi celebrează împreună realizările.

O machetă a Herschel ocupă cea mai mare parte a pavilionului ESA de la show-ul din Paris şi poate fi văzută de public până pe 19 iunie.

Oamenii de ştiinţă au subliniat că va mai dura o vreme până se vor recepţiona primele imagini luminoase de la telescop, în condiţiile în care Herschel este abia la jumătatea fazei de verificări şi vor mai trece câteva săptămâni până ce va fi complet operaţional.

Herschel este sensibil la lumina intensă, emisă pe unde lungi. Acest lucru îi va permite să "vadă" dincolo de praful care afectează razele de lumină vizibilă şi să analize locuri cu temperaturi extrem de scăzute şi diverse obiecte din Univers, de la norii care semnalează naşterea de noi stele până la cometele de gheaţă care apar departe în sistemul nostru solar.

Pentru ca telescopul să vadă aceste fenomene, are nevoie ca propria sa temperatură să fie foarte scăzută. De aceea, în interiorul său este folosit helium superfluid, care aduce instrumentele la o temperatură aproape de zero absolut (-273C).

Timp de aproape doi ani, instrumentele au fost închise în cadrul criostatului pentru a menţine răceala şi pentru a le proteja de contaminare. Abia acum, la o lună după lansarea misiunii, responsabilii ESA au considerat că este sigur să deschidă trapa de protecţie.

"Orice este lansat în spaţiu păstrează vapori de apă şi alţi agenţi de contaminare variaţi - gaze volatile - absorbite în materialele sale. În spaţiu însă, apa şi aceste substanţe volatile sunt eliminate treptat în vid", a explicat Griffin.

"Este vorba de o necesitate să aşteptăm să se elimine posibilii agenţi de contaminare şi să ne asigurăm că ei nu pătrund în interiorul criostatului, unde ar putea cauza o condensare a instrumentelor", a adăugat el.

Herschel a parsurs deja 90% din distanţa spre o poziţie de observare, numită Lagrange L2, aflată la circa 1,5 de milioane de kilometri distanţă de Terra.

Telescopul Herschel a fost lansat în spaţiu cu ajutorul unei rachete Ariane 5, în luna mai, şi este programat să vadă Universul în raze infraroşii. Oglinda cu care este dotat telescopul este cea mai mare trimisă vreodată în spaţiu.

În plus, Herschel are capacitatea de a analiza nori de gaz şi de praf pentru a stabili cum s-au născut stelele şi va investiga modul în care au evoluat galaxiile de-a lungul timpului. Misiunea sa se va finaliza în momentul în care heliumul superfluid care menţine răceala instrumentelor se va evapora.