Telescopul spaţial european Gaia, lansat cu succes, pentru a alcătui o hartă 3D a Căii Lactee

Racheta lansatoare a decolat la ora 09.12 GMT (11.12 ora României, n.r.).

Satelitul Gaia, care va măsura cu o precizie de neegalat distanţele dintre Terra şi circa 1 miliard de stele din galaxia noastră, alcătuind o hartă 3D a Căii Lactee, s-a separat cu bine de etajul superior al rachetei, la 41 de minute şi 59 de secunde după decolare.

După separare, satelitul a transmis un prim semnal radio către staţia din Perth (Australia) operată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Controlorii misiunii Gaia de la Centrul de operaţiuni al ESA (ESOC) din Darmstadt (Germania) au trăit astfel câteva minute de suspans care au părut foarte lungi.

"După separare, Gaia trebuie să efectueze o secvenţă automatizată considerată critică, ce include presurizarea propulsoarelor sale de control al altitudinii şi desfăşurarea antenei sale parasolare, o etapă foarte delicată", a explicat Dave Milligan, directorul de operaţiuni al misiunii Gaia.

Gaia va alcătui o hartă în 3D ce va include circa 1 miliard de stele şi va revoluţiona astfel ştiinţa astronomiei, afirmă oamenii de ştiinţă.

Gaia, o sondă spaţială cu o greutate de două tone, a fost construită cu un buget de un miliard de euro.

Misiunea Gaia, care va avea o durată de cinci ani, are următoarele obiective principale: descoperirea unor corpuri cereşti până acum necunoscute, inclusiv stele care explodează, dar şi a unor planete care orbitează în jurul altor stele şi a asteroizilor.

Gaia va monitoriza sute de milioane de stele din galaxia noastră, Calea Lactee, cu o precizie până acum neegalată. Potrivit oamenilor de ştiinţă europeni, Gaia va aduce o serie de indicii preţioase despre misterioasa materie întenecată şi despre energia întunecată.

Gaia va opera dintr-un punct staţionar, aflat la 1,5 milioane de kilometri de Terra, cunoscut sub numele de "Punctul Lagrange L2".

Situată în acel punct, caracterizat prin faptul că Terra se află între Soare şi L2, Gaia se va afla într-o zonă perfectă de unde va putea să monitorizeze o zonă vastă din Univers.

Pe măsură ce Gaia efectuează o rotaţie lentă în jurul propriei axe, două telescoape vor scana Universul cu ajutorul celor mai mari camere digitale trimise vreodată în spaţiu.

Datele obţinute de Gaia vor fi suficient de numeroase pentru a umple 30.000 de CD ROM-uri.

Materia întunecată este o substanţă invizibilă care ţine galaxiile împreună, dar ea nu poate fi detectată decât prin observarea efectelor ei gravitaţionale.

Energia întunecată este o stranie forţă de propulsie care pare să fie profund conectată la structura Universului şi care face ca galaxiile să se îndepărteze unele de altele cu o viteză accelerată.

Gaia va fi capabilă să detecteze sisteme solare îndepărtate, cu planetele lor aferente, dar şi alte corpuri mai apropiate de Terra, precum asteroizii, care pot deveni periculoşi atunci când orbitele lor se intersectează cu cea a planetei noastre.

În această misiune de cinci ani - care ar putea fi prelungită cu un al şaselea an -, satelitul european va localiza 1 miliard de stele, filmând şi fotografiind fiecare dintre acestea de aproximativ 70 de ori. Pentru peste 99% dintre ele distanţa care le separă de Terra nu a fost niciodată măsurată cu precizie.