Teoriile privind naşterea stelelor, puse la îndoială de o nouă descoperire

Interferometrul astronomic din deşertul Atacama (Atacama Large Millimeter/ Submillimeter Array - ALMA, o reţea de radiotelescoape, n.r), din nordul statului Chile, a descoperit o stea din constelaţia Scorpionului care are masa de 15 ori mai mare decât cea a Soarelui.

O stea se formează dintr-un nor de gaz care suferă un colaps gravitaţional (căderea spre interior, n.r.). Steaua care se naşte atrage şi mai mult praf şi gaz din jur, datorită gravitaţiei, creând gradual un disc de agregare în jurul său, care se învârte şi din care se pot forma planete. O parte a materiei este ejectată de stea sub forma unor jeturi de gaz supersonice.

În ceea ce priveşte stelele masive, acestea emit radiaţie ultravioletă în timpul procesului de formare, iar mulţi astronomi au crezut până de curând că această radiaţie distruge discul şi jeturile de materie emise, împiedicând formarea stelei.

Totuşi, interferometrul de la ALMA a arătat că această radiaţie nu afectează gazele şi praful, marcând o premieră în ceea ce priveşte o astfel de observaţie.

"Mulţi astrofizicieni care studiază formarea stelelor au crezut că aceste discuri şi jeturi de gaz nu ar putea supravieţui în momentul în care stelele încep să emită radiaţii ultraviolete şi că s-ar dispersa rapid. Noi am aflat acum nu numai că acestea există şi supravieţuiesc, dar steaua continuă să acumuleze masă din discul de agregare", a declarat astronomul Andres Guzman Fernandez, de la Universitatea din Chile.

Astrofizicienii se aşteaptă ca telescopul ALMA, situat în regiunea uscată şi cu atmosfera foarte rarefiată a deşertului chilian, să facă şi mai multe descoperiri. La începutul lunii noiembrie, astronomii care lucrează cu radiotelescopul din Atacama au publicat unele dintre cele mai detaliate imagini obţinute vreodată ale formării unor planete în jurul unei stele tinere.