Testele ADN, tot mai frecvent utilizate pentru dezvăluirea secretelor trecutului

Fie că este vorba de identificarea rămăşiţelor pământeşti ale ţarului Nicolae al II-lea, ale tânărului delfin al Franţei Louis al XVII-lea, de localizarea mormântului astronomului Nicolaus Copernic sau al exploratorului Cristofor Columb, oamenii de ştiinţă apelează tot mai frecvent la analizele genetice.

Dacă se doreşte identificarea originii matriliniare, înaintând în istorie pe linia femeilor din familie, este suficient să se analizeze o mică secvenţă de ADN mitocondrial.

Mitocondriile, aceste foste bacterii devenite ulterior "uzinele de energie" ale celulelor, sunt transmise de către mame, prin intermediul ovulelor.

Mai uşor de conservat decât ADN-ul cromozomial, conţinut de nucleul fiecărei celule, ADN-ul mitocondrial nu conţine decât foarte puţine gene.

Pentru identificarea filiaţiei tânărului faraon Tutankhamon, decedat în urmă cu peste 3.000 de ani, Carsten Pusch de la Universitatea din Tübingen din Germania, a folosit o informaţie genetică provenind de la un cromozom Y, specific sexului masculin.

Identificarea rămăşiţelor ţarului Nicolae al II-lea s-a aflat la originea multor ani de cercetări ştiinţifice dar şi a multor polemici. Laboratoarele britanice şi americane au stabilit, în 1992 şi 1995, autenticitatea acestor rămăşite, cu ajutorul ADN-ului mitocondrial (ADNmt), cu o certitudine de 99,98%.

Probele de ADNmt descoperite la Ekaterinburg, din Munţii Ural, au fost comparate cu cele prelevate de la prinţul Philip din Edinburgh, a cărui mătuşă a fost sora ţarinei Alexandra a Rusiei.

Însă aceste dovezi nu au fost suficiente pentru a pune capăt "foiletonului" de polemici. Abia în 2008, experţii americani au confirmat autenticitatea rămăşiţelor lui Nicolae al II-lea, excavate dintr-o groapă comună în 1991, în acelaşi timp cu cele ale soţiei sale şi ale trei dintre fiicele lor.

Tot ADN-ul mitocondrial a permis autentificarea tânărului delfin al Franţei Louis al XVII-lea, fiul regelui Louis al XVI-lea şi al reginei Marie-Antoinette, morţi pe eşafod, în timpul Revoluţiei franceze.

Înaintând şi mai mult pe firul istoriei, o mică parte a genomului omului de Neanderthal şi-a relevat secretele în 2008, odată cu secvenţierea completă a ADN-ului său mitocondrial, care conţine doar câteva mii de baze. Secvenţierea întregului său genom, ce conţine peste trei miliarde de perechi de baze, nu a fost încă finalizată.

Câteva fire de păr, conservate în solul îngheţat al Groenlandei, le-au permis oamenilor de ştiinţă să alcătuiască, săptămâna trecută, portretul unui paleo-eschimos ce a trăit în urmă cu 4.000 de ani, graţie descifrării complete a ADN-ului acestuia, foarte bine conservat.