Ţesutul adipos conţine numeroase celule suşă

Aceste rezultate nu au fost deocamdată confirmate pe subiecţi umani. Dacă se va demonstra însă că ţesutul adipos uman conţine la rândul său celule hematopoietice capabile să se diferenţieze în mastocite (celule imunitare) sau în alte tipuri de celule "atunci va fi revoluţionat domeniul hematopoiezei (producerea sângelui)", a explicat Béatrice Cousin, de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), coautoare a studiului.

Până în prezent, celulele sangvine erau produse doar de celulele suşă din măduva osoasă, a cărei prelevare este "complicată şi foarte invazivă", a explicat cercetătoarea franceză. În schimb, ţesutul adipos "există în cantităţi mari şi este uşor de extras".

Studiile anterioare au relevat faptul că ţesutul adipos, compus în mare parte din celule încărcate cu lipide (adipocite), adăposteşte şi anumite tipuri de celule prezente în sânge. Oamenii de ştiinţă credeau că acestea proveneau din măduva osoasă, unde au putut să se diferenţieze din celule suşă.

Cercetătorii de la laboratorul Métabolism, Plasticité et Mitochondries din cadrul CNRS şi Universităţii Paul Sabatier au reuşit să izoleze, la nivelul ţesutului adipos al şoarecilor, o populaţie de celule suşă hematopoietice capabile să genereze mai ales mastocite, implicate în procesele inflamatorii şi alergice.

Pentru a determina rolul lor, oamenii de ştiinţă au reinjectat aceste celule suşă hematopoietice în sistemul circulator al şoarecilor, ele intrând astfel în concurenţă cu celulele suşă produse în măduva osoasă. Cercetătorii au constatat că mastocitele din intestin şi din piele proveneau în principal din celulele suşă hematopoietice prezente în ţesuturile adipoase.

Celulele suşă sunt astfel capabile să colonizeze şi alte tipuri de ţesuturi, altele decât măduva osoasă, şi să se diferenţieze în mastocite funcţionale.

Mastocitele sunt omniprezente în sistemul imunitar, devenind foarte active atunci când apare o inflamaţie cauzată de un virus sau de o bacterie.

Dacă aceste celule vor fi descoperite şi la oameni, acest lucru va deschide "perspective terapeutice majore pentru tratarea unor maladii imunitare precum obezitatea, diabetul, ateroscleroza, osteoartrita... ca şi alergiile", au explicat cercetătorii de la CNRS şi de la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse.

Studiul cercetătorilor francezi a fost publicat, luni, în revista americană Stem Cell.