TOP 9 realizări spaţiale ale anului 2015 - FOTO, VIDEO

Revista online dedicată ştiinţei, Science Alert, a realizat un top 10 al celor mai importante evenimente din spaţiu ale anului 2015:

1. NASA anunţă că a găsit semne care indică prezenţa apei pe planeta Marte

NASA a anunţat că au fost descoperite dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe Marte, precizând însă că nu au fost găsite probe directe ale prezenţei apei în stare lichidă pe planeta roşie.

Savanţii americani sunt de părere că acele fâşii de sare hidratată - care au o culoare întunecată - ce apar pe scoarţa planetei Marte sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe planeta roşie.

Există numeroase implicaţii ale existenţei apei pe Marte, deoarece orice depozit de apă lichidă duce la o creştere considerabilă a posibilităţii ca microbii să fie prezenţi la suprafaţa acestei planete. În plus, pentru viitoarele echipaje de astronauţi care ar ajunge pe Marte, identificarea proviziilor de apă, la mică adâncime sub scoarţă, i-ar ajuta să trăiască pe planetă pe baza unor rezerve locale.
 

2. Noile descoperiri despre Pluto

Unul dintre cele mai importante rezultate ştiinţifice ale anului, dacă nu ale deceniului, a fost descoperirea noilor caracteristici ale planetei pitice din Sistemul nostru Solar.

Sonda americană New Horizons s-a apropiat la cea mai mică distanţă de planeta Pluto, pe orbita căreia a petrecut peste opt ore pentru o serie de experimente ştiinţifice ce au vizat studierea atmosferei acesteia şi realizarea de fotografii.

Cu această ocazie, au fost difuzate imagini cu relieful muntos accidentat al planetei pitice, cu văile şi câmpiile ei plate, precum şi cu dunele descoperite pe Pluto.

3. Realizările Philae şi descoperirile Rosetta

Sonda spaţială Rosetta a fost lansată în 2004 de către Agenţia Spaţială Europeană şi până în prezent este prima sondă care se roteşte în jurul unei comete, Ciuriumov-Gherasimenko. În noiembrie 2014, robotul Philae s-a aşezat pe suprafaţa corpului cosmic, devenind primul dispozitiv spaţial creat de oameni care a reuşit să se plaseze pe o cometă. 

Echipat cu 10 instrumente ştiinţifice, robotul a lucrat intens în primele 60 de ore, înainte de a se opri, din cauza unei luminozităţi insuficient de intense pentru a-i reîncărca bateriile solare. Philae s-a "trezit" dintr-o dată pe 13 iunie 2015, a stabilit de mai multe ori contactul cu Terra, dar nu a mai comunicat cu specialiştii europeni de pe 9 iulie, făcându-i pe aceştia să creadă că robotul a fost parţial avariat.

Cu ocazia primului salt pe care l-a efectuat după impactul iniţial cu scoarţa cometei, care a generat un nor de praf, Philae a captat şi analizat o serie de compuşi volatili, inclusiv câteva molecule organice, despre care savanţii afirmă că sunt "cărămizile vieţii".

Cu ajutorul Philae şi Rosetta, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că apa de pe Pământ şi implicit viaţa au fost rezultatul unei ciocniri cu o cometă. 

4. Posibile lumi extraterestre descoperite de Kepler

Satelitul spaţial Kepler al NASA şi-a continuat şi în acest an cercetările prin Calea Lactee, chiar şi după o defecţiune a sistemului. La finele lui 2015 Kepler a studiat 1030 de planete pe care ar putea exista forme de viaţă, dar acestea sunt extrem de îndepărtate.  

Una dintre cele mai interesante descoperiri a fost cea a planetei Kepler-452b, în iulie 2015. O planetă stâncoasă similară în mărime cu Pământul care orbitează în jurul unei stele. Nu ştim încă dacă Kepler-452b este locuibilă şi nu am reuşit să îi măsură atmosfera. Dar în câţiva ani, cu ajutorul ştiinţei, datele vor fi mai precise. 

5. Iniţiativa "Breakthrough Listen"

O iniţiativă a Statelor Unite ale Americii care a costat 100 de milioane de dolari şi a fost finanţată de miliardarul rus Yuri Milner reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte de viitor.

Folosind unele dintre cele mai mari telescoape radio din lume, inclusiv Australia Parkes, un grup de cercetători, atent selecţionaţi de Milner, vor lucra la proiectul Breakthrough Listen, ce vizează o monitorizare de 10 ani a semnalelor radio provenite din spaţiu şi care ar putea indica existenţa unor forme de viaţă inteligente în alte zone ale Universului. Ei vor căuta forme de viaţă extraterestră în peste un milion de stele şi 100 de galaxii mai apropiate.

Oamenii de ştiinţă spun că proiectul finanţat de magnatul rus depăşeşte în amploare orice alt proiect similar din acest domeniu, inclusiv celebrul program american SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligence). În medie, SETI primeşte o finanţare anuală mai mică de 2 milioane de dolari, a spus astrofizicianul Dan Werthimer, consilier al proiectului finanţat de Milner şi, în acelaşi timp, coordonatorul proiectului SETI@home, afiliat Universităţii California din Berkeley.

6. Ceres

În martie 2015, sonda spaţială americană Dawn a ajuns lângă planeta pitică Ceres, în jurul căreia s-a plasat pe o orbită care i-a permis să efectueze o serie de analize ştiinţifice, cu scopul de a descifra secretele care înconjoară acest corp ceresc. Ceres este cel mai mare obiect din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter şi totodată este şi cea mai apropiată planetă pitică de Pământ. Sonda Dawn urmează să transmită spre Pământ un veritabil tezaur de informaţii cu privire la originile şi evoluţia lui Ceres, precum şi cu privire la compoziţia sa.

Ceres este primul "asteroid" descoperit în istoria astronomiei. Ceres, numită după zeiţa romană a agriculturii, se dovedeşte o destinaţie plină de mister. Fotografiile realizate de sondă pe măsura apropierii de această planetă au dezvăluit o serie de linii strălucitoare la suprafaţa sa, precum şi două puncte foarte strălucitoare în interiorul unui crater.

7. Cultivarea salatei verde în spaţiu

Aceasta este, cu siguranţă, una dintre cele mai mari realizări ale omenirii şi o premieră mondială.

Astronauţii de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) au mâncat, în august 2015, pentru prima dată frunze proaspete de salată romană, care provin de la plante cultivate în spaţiu, la bordul avanpostului orbital.  Frunzele de salată, cultivate în condiţii de microgravitaţie, au fost spălate cu un agent de curăţare pe bază de acid citric, înainte de a fi consumate.

Jumătate dintre acele plante vor fi trimise pe Pământ, pentru ca savanţii de la sol să elaboreze o serie de analize în privinţa viitoarelor culturi de plante din spaţiu. Ele au fost deja testate în ceea ce priveşte siguranţa microbiologică.

Tehnologia de cultivare în spaţiu a plantelor reprezintă un element crucial pentru viitoarele misiuni spre Marte - şi dincolo de această planetă - care vor avea la bord echipaje umane.  

8. Lansarea LISA Pathfinder

O rachetă Vega, transportând satelitul european LISA Pathfinder, a fost lansată, pe 3 decembrie 2015, din Guyana Franceză. LISA Pathfinder este o misiune a Agenţiei spaţiale europene (ESA) menită să pregătească calea unui viitor observator spaţial însărcinat cu detectarea celebrelor unde gravitaţionale enunţate de Albert Einstein.

Construit cu ajutorul companiei Airbus Defence & Space, satelitul are o masă de 1.900 de kilograme şi este format dintr-un modul ştiinţific şi un modul cu propulsie distinctă.

Odată lansat, se prevede ca satelitul LISA Pathfinder să se angajeze într-o călătorie lungă care îl va duce după o serie de manevre pe o orbită operaţională la distanţă de 1,5 milioane de kilometri de Terra. Acolo, va testa tehnologii menite să detecteze pe viitor unde gravitaţionale.

9. Luna sângerie

În data de 28 septembrie 2015, în noaptea de duminică spre luni, s-a produs o eclipsă totală de Lună vizibilă din România, America de Nord, America de Sud, Europa, Asia de Vest şi unele părţi ale Africii.

Un astfel de fenomen astronomic este numit "tetradă" de eclipsă Lunară. Primele două eclipse au avut loc pe 15 aprilie şi 8 octombrie 2014 iar a treia eclipsă de Lună a avut loc pe 4 aprilie 2015. Experţii de la NASA au comparat aceste patru eclipse succesive cu o mână de patru cărţi identice la poker, motiv pentru care au denumit acest fenomen "tetradă".

De la începutul lumii până în prezent au fost şapte astfel de momente intitulate "tetrade" (patru eclipse de lună succesive, la fiecare 6 luni dintr-un anumit interval). Este posibil ca abia în 2033 să mai avem parte de un asemenea fenomen.