Tratamentele împotriva îmbătrânirii, mai aproape decât o credem

Acest studiu deschide calea unor viitoare medicamente capabile să împiedice apariţia la oameni a anumitor maladii asociate cu bătrâneţea.

"Suntem dintr-o dată mai aproape de tratamentele împotriva îmbătrânirii decât o credeam", a declarat David Gems de la Universitatea College din Londra, unul dintre autorii studiului.

Incapacitatea animalului de a produce proteina S6 Kinase 1 (S6K1), prezentă şi în organismul uman, provoacă efecte similare cu reducerea aportului caloric, evidenţiate de numeroase studii efectuate pe şoareci şi mai recent pe maimuţe, relevând o evidentă prelungire a vieţii şi o minimizare a efectelor îmbătrânirii asupra organismului.

În schimb, şoarecii masculi, incapabil să producă această proteină în acest experiment nu au câştigat în longevitate. Ei erau totuşi mai svelţi şi prezentau celule limfocite T, importante pentru sistemul imunitar, mai sănătoase decât ale celorlalţi şoareci de sex masculin care produceau în mod normal proteina S6K1. Medicii nu au putut să explice pentru moment aceste diferenţe dintre cele două sexe.

În medie, şoarecii modificaţi genetici pentru a nu produce proteina S6K1 au trăit 950 de zile, cu 160 de zile mai mult, sau cu 20% mai mult decât cei din grupul de control.

Alte studii au ajuns la concluzia că blocarea proteinei S6K1 antrenează creşterea activităţii unei alte molecule - AMPK - care deţine un rol cheie în reglarea cantităţii de energie din celule. Această moleculă se activează în special atunci când nivelul energetic al organismului scade, fenoment care se produce odată cu reducerea aportului caloric.

Medicamente precum Meformin, care activează molecula AMPK, sunt deja utilizate în cazul pacienţilor suferind de diabet de tipul 2, această maladie fiind adeseori asociată cu greutatea corporală în exces.