Trei oraşe din România sunt în TOP 5 al poluării cu emisii de la maşinile vechi şi diesel

Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft şi a vizat 432 de oraşe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizaţiei Observatorul Român de Sănătate, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu NO2.

De asemenea, studiul a arătat că românii sunt europenii cei mai afectaţi negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii. Bucureştiul este la rândul său oraşul european al cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

În termeni absoluţi, în Europa doar Londra depăşeşte Bucureştiul în privinţa costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureştiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate oraşe sunt Timişoara, Braşov, Cluj şi Iaşi. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum şi cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranţei de viaţă.

În principalele oraşe româneşti afectate (Bucureşti, Timişoara şi Braşov) particulele fine PM2.5 şi PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de maşinile vechi şi cele diesel.

Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în oraşele Europei. Rezultatele sunt relevante şi în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate creşte mortalitatea în cazurile de COVID-19.

Introducerea unor politici de transport la nivelul oraşelor afectate poate îmbunătăţi considerabil şi rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creştere de doar 1% a numărului de maşini într-un oraş duce la creşterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei reţele de monitorizare a calităţii aerului, în prezent existând prea puţine astfel de staţii. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul reţelei Aerlive de monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti şi a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o reţea similară în Cluj-Napoca.