Ultima ieşire în spaţiu a astronauţilor de pe Atlantis, finalizată cu succes

Astronauţii Robert Satcher şi Randolph Bresnik au finalizat această misiune pe orbită luni, la ora 19.06 GMT.

Misiunea a durat cinci ore şi 42 de minute, cu aproape o oră mai puţin decât era prevăzut.

Funcţionarea defectuoasă a unei valve a mecanismului care îi permitea astronautului Robert Satcher să bea lichide, în timp ce acesta purta costumul său special, a întârziat ieşirea pe orbită cu o oră.

Astronauţii americani au instalat un rezervor de oxigen în compartimentul de presurizare al modulului Quest.

Quest, de fabricaţie americană, instalat în 2001, este un modul al ISS care îndeplineşte funcţia de cameră de decompresie pentru ieşirile în spaţiu.

Pentru evitarea unui accident, astronauţii îşi petrec, în general, noaptea ce precede ieşirea pe orbită, în modulul Quest - un tub gros, cu o lungime de 5,5 metri şi un diametru de patru metri. În acest modul ei respiră oxigen pur, pentru a elimina azotul din organism.

La exteriorul modulului Quest sunt ataşate două rezervoare de azot şi două de oxigen, dintre care unul a fost instalat luni de astronauţii Satcher şi Bresnick. Acest rezervor, de forma unei sfere, este încastrat într-o cutie cu dimensiunile de 1,89 x 1,52 x 1,37 metri. El are o greutate totală de 562 de kilograme, din care 220 de kilograme de oxigen la presiune înaltă.

Astronauţii au instalat pe ISS şi o structură necesară experimentelor cu materiale compozite avansate şi electronice. Cercetătorii vor să înţeleagă mai bine în ce fel acestea sunt afectate pe termen lung de vidul spaţial, de variaţiile extreme de temperatură şi de radiaţiile solare.

Naveta Atlantis se va desprinde de avanpostul spaţial miercuri, pentru a ateriza în Florida în cursul zilei de vineri. Naveta americană petrece astfel şapte zile conectată la ISS. Atlantis o va aduce pe Terra pe astronauta Nicole Stott, care se găseşte la bordul staţiei din luna august, făcând parte din echipajul permanent al ISS, al cărui număr de membri a ajuns la şase, din luna mai, dublu faţă de capacitatea de găzduire din anii precedenţi.

Aceasta a fost cea de-a 136-a ieşire în spaţiu pentru asamblarea şi întreţinerea ISS. Ieşirile orbitale au totalizat aproape 850 de ore. Construcţia ISS a început în 1998.

Randolph Bresnik, în vârstă de 42 de ani, care a efectuat sâmbătă prima sa ieşire orbitală, a devenit, duminică, tatăl unei fetiţe. El este astfel cel de-al doilea astronaut american care devine tată în timp ce se află în spaţiu.

Atlantis a fost lansată din Florida, luni, pentru o misiune de 11 zile, a cincea şi, totodată, ultima din acest an pentru o navetă spaţială americană. Această misiune, al cărei nume de cod este STS-129, a avut ca scop livrarea la bordul avanpostului orbital a 12 tone de materiale şi piese de schimb, care vor fi depozitate pe două platforme exterioare. Ele vor fi utilizate ulterior pentru a asigura buna funcţionare a ISS, după ce cele trei navete spaţiale americane vor fi scoase din circulaţie.

Printre materialele şi echipamentele transportate de Atlantis se află două giroscoape, necesare pentru stabilitatea staţiei, şi două rezervoare de azot, indispensabile pentru sistemul de climatizare.

Asamblarea ISS fiind aproape terminată, agenţia spaţială americană doreşte să trimită cât mai multe materiale şi piese de schimb la bordul ISS în timpul acestor ultime zboruri ale navetelor americane.

După misiunea Atlantis, NASA va mai avea la dispoziţie doar şase zboruri înainte de retragerea din circulaţie a flotei sale spaţiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010, care marchează sfârşitul acestui program spaţial şi, totodată, data la care asamblarea ISS va fi finalizată.

Navetele spaţiale americane rămân în continuare singurele vehicule spaţiale capabile să transporte echipamente extrem de grele şi foarte voluminoase, indispensabile operaţiunilor de întreţinere a ISS, care va rămâne operaţională până în 2020.

Totuşi, NASA ar putea decide prelungirea termenului de funcţionare a navetelor până în 2011, pentru a reduce perioada în care SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru 2015.

Însă soarta programului spaţial ce implică folosirea capsulelor Orion, denumit Constellation, este incertă. Casa Albă îl reexaminează, pe baza unor opţiuni propuse de o comisie de experţi independenţi, înfiinţată de preşedintele Barack Obama la începutul mandatului său prezidenţial.

Această comisie, care şi-a publicat raportul în urmă cu câteva săptămâni, a ajuns la concluzia că programul Constellation, lansat de fostul preşedinte american George W. Bush în 2004, dispune de o finanţare insuficientă pentru a-şi atinge obiectivele principale - trimiterea unor astronauţi americani pe Lună în jurul anului 2020, urmată de o misiune spaţială către planeta Marte, cu echipaj uman la bord.

Următoarea misiune a unei navete americane este prevăzută pentru februarie 2010.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite şi la realizarea căruia participă 16 ţări.