Ultimele cuvinte ale cosmonautului rus Vladimir Komarov, ţipete de furie şi înjurături adresate superiorilor săi

Potrivit dailymail.co.uk, ultimele clipe din viaţa cosmonautului rus, care era conştient de faptul că se îndreaptă spre o moarte sigură în urma impactului cu Terra, sunt descrise în volumul "Starman, The Truth Behind the Legend of Yuri Gagarin" (Omul stelelor, Adevărul din spatele legendei lui Iuri Gagarin), scris de Jamie Doran şi Piers Bizony, ce va fi publicat în Statele Unite luna viitoare.

Un analist din cadrul U.S. National Security, identificat în carte ca fiind Perry Fellwock, a interceptat conversaţia pe care Vladimir Komarov a purtat-o cu ofiţerii ruşi din turnul de control şi în timpul căreia le-a spus acestora că este conştient de faptul că va muri în acea misiune spaţială din 1967.

Perry Fellwock a interceptat cu aceeaşi ocazie, de la postul său de ascultare amenajat într-o bază americană din Turcia, o altă conversaţie dintre Komarov şi fostul premier al Uniunii Sovietice Alexei Kosigin. În acea conversaţie, Kosigin putea fi auzit plângând şi spunându-i lui Komarov că era un erou.

Cartea descrie prietenia dintre Vladimir Komarov şi colegul său Iuri Gagarin, declarat erou al Uniunii Sovietice după ce a devenit primul om care a ajuns în spaţiu.

Amândoi erau implicaţi în acea misiune spaţială pe orbită şi amândoi ştiau că acea capsulă spaţială nu era sigură. Komarov, căsătorit şi tată a doi copii, ştia că va muri în acea misiune, dar a refuzat să se retragă. Gagarin era înlocuitorul său şi nu a dorit ca prietenul său să moară în locul lui.

Savanţii sovietici au planificat să lanseze capsula Soyuz 1 cu Komarov la bord. Un al doilea vehicul spaţial, cu alţi doi cosmonauţi la bord, urma să decoleze a doua zi. Cele două capsule urmau să se întâlnească şi să se conecteze pe orbită, iar Komarov trebuia să treacă dintr-unul în celălalt şi să coboare apoi pe Terra la bordul celui de-al doilea vehicul.

Această misiune urma să fie un triumf al Uniunii Sovietice pentru a marca 50 de ani de la Revoluţia comunistă.

O inspecţie tehnică a rachetei Soyuz 1 a relevat faptul că vehiculul spaţial avea 203 probleme structurale. Însă nimeni nu a îndrăznit să-i vorbească preşedintelui Leonid Brejnev despre aceste erori tehnice, deoarece oamenii se temeau să nu fie retrogradaţi, concediaţi sau deportaţi în Siberia. Misiunea a continuat aşa cum era planificat.

Cu mai puţin de o lună înainte de lansare, Komarov s-a întâlnit cu un agent KGB, Veniamin Rusaiev, şi i-a spus: "Nu mă voi mai întoarce viu din acest zbor". Atunci când Rusaiev l-a întrebat de ce nu refuza pur şi simplu acea misiune, Komarov i-a răspuns: "Dacă eu nu voi face acest zbor, ei vor trimite în locul meu un alt pilot. Iar acest pilot este Iura (Iuri Gagarin, n.r.), iar el va muri în locul meu. Va trebui să avem grijă de el".

Racheta Soyuz 1 a fost lansată aşa cum era prevăzut, pe 23 aprilie 1967. Lansarea s-a desfăşurat conform planurilor specialiştilor, dar problemele au început să apară la puţin timp după aceea.

Antenele nu s-au deschis corect, puterea de propulsie era compromisă, iar sistemul de navigaţie s-a dovedit greoi. Lansarea de a doua zi a celei de-a doua rachete a fost anulată, iar în acest fel, speranţele cosmonautului Vladimir Komarov de a se întoarce în siguranţă pe Pământ au fost spulberate.

Atunci când capsula spaţială şi-a început coborârarea, paraşutele nu s-au desfăcut în mod corect - doar paraşută mică s-a deschis, însă aceasta nu a tras după ea aşa cum trebuia paraşuta cea mare, care s-a încurcat de paraşuta de rezervă, rămânând blocate amândouă în interiorul capsulei.

Vladimir Komarov s-a izbit de Pământ cu forţa unui meteorit, pe câmpia din apropiere de Orenburg (Rusia). Capsula a fost aplatizată, iar proiectilele amortizoare de la baza ei au explodat la impactul cu solul.

Un os al călcâiului a fost descoperit printre rămăşiţele arse ale capulei. Vladimir Komarov a avut parte de funeralii cu onoruri militare.

Potrivit acestui volum, Iuri Gagarin nu şi-a revenit niciodată după moartea bunului său prieten şi a murit la rândul său într-un accident de avion, în 1968, cu un an înainte ca americanii să ajungă pe Lună.