Un minuscul detector de mişcare ar putea fi folosit pentru descoperirea vieţii extraterestre

În prezent, oamenii de ştiinţă încearcă să găsească forme de viaţă extraterestră "ascultând" semnalele radio ce vin din spaţiu, cercetând cosmosul cu ajutorul telescoapelor şi trimiţând roboţi în spaţiu pentru a analiza din punct de vedere chimic eşantioane de materie prelevate de pe suprafaţa cometelor sau a altor planete.

Plecând de la ideea că toate formele de viaţă se mişcă, cercetătorii elveţieni şi belgieni au încercat să capteze mişcările organismelor microscopice precum bacteriile.

"Acest detector de micro-mişcări permite detectarea vieţii dintr-un alt punct de vedere: viaţa sub forma unei mişcări", a declarat Giovanni Longo, autorul principal al studiului publicat în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

"Detectorul poate sesiza toate micile mişcări ale sistemelor vii şi aduce un punct de vedere complementar în ceea ce priveşte cercetarea privind viaţa", a mai spus Longo într-un e-mail pentru AFP.

Aparatul este la rândul său unul foarte mic, cu dimensiuni sub un milimetru - câteva sute de microni lungime - şi poate detecta micro-mişcările care sunt "semnătura universală a vieţii", potrivit lui Giovanni Longo de la Şcoala politehnică federală din Lausanne şi a colegilor săi de la Vlaams Instituut voor Biotechnologie din Belgia.

Savanţii au testat aparatul, în laborator, pe mai multe organisme vii, precum bacteria E coli, drojdie, dar şi pe celule umane, pe celule prelevate de la şoareci şi pe plante.

În toate cazurile, când organismele vii sunt plasate în apropierea aparatului, "amplitudinea fluctuaţiilor măsurate creşte", potrivit studiului.

Oamenii de ştiinţă au prelevat eşantioane de sol şi apă din preajma laboratoarelor lor din Elveţia şi au descoperit că aparatul este capabil să detecteze şi formele de viaţă microscopice.

De asemenea, cercetătorii au putut manipula mişcările adăugând nutrienţi necesari celulelor sau elemente chimice care le omoară, stopând orice mişcare.

Potrivit lui Longo, un prototip al acestui detector ar costa mai puţin de 10.000 de dolari, foloseşte foarte puţină energie şi ar putea fi transportat într-o cutie cubică, a cărei latură are 20 de centimetri.

Aparatul nu a fost încă prezentat agenţiilor spaţiale americană (NASA) şi europeană (ESA), dar au fost demarate procedurile pentru fabricarea unui exemplar care să poată fi transportat la bordul unui vehicul spaţial, potrivit lui Longo.

Dacă ar fi fost disponibil pentru misiunea Rosetta a ESA, care a reuşit în luna noiembrie să plaseze un robor, Philae, pe suprafaţa unei comete şi a detectat potenţiale semne de viaţă, cum sunt prezenţa apei şi a carbonului, aparatul ar fi oferit ştiinţei şansa de "a afla dacă aceste elemente găzduiesc viaţa, sub orice formă", a explicat cercetătorul.

În cazul în care agenţiile spaţiale vor găsi o modalitate de a-l utiliza, detectorul ar putea găsi urme ale vieţii pe sateliţii lui Jupiter, ai lui Saturn sau pe Marte şi i-ar putea ajuta pe cercetători să descopere că viaţa există şi sub fome neobişnuite.

Aparatul ar putea fi folosit, de asemenea, pentru identificarea unor forme de viaţă extrem de greu de detectat pe Terra, cum ar fi cele de pe fundul oceanului sau din craterele vulcanilor activi.

Totuşi, detectorul nu va putea fi testat în spaţiu decât peste mai mulţi ani.

"Se întâmplă foarte rar ca totul să fie «simplu» în explorarea spaţială", a declarat Ariel Anbar, profesor la School of Earth and Space Exploration şi la deptartamentul de chimie şi biochimie din cadrul Universităţii din Arizona.

Cu toate acestea, Anbar, care nu a fost implicat în cercetare, a calificat studiul ca fiind "o gură de aer proaspăt, o idee nouă în mod fundamental".

"Detectarea mişcărilor la această scară nu a mai fost luată în considerare până acum în cadrul cercetărilor privind urmele de viaţă extraterestră. Dacă este atât de simplu din punct de vedere tehnic ca acest aparat să fie realizat, atunci cu siguranţă va merita să fie integrat în viitoarele misiuni" spaţiale, a declarat Ariel Anbar pentru AFP.