Un nou tip de virus uriaş, descoperit în permafrostul din Siberia

"Mollivirus sibericum" a fost denumit astfel pentru că este "moale" şi a fost descoperit în această regiune a Federaţiei Ruse. Vechi de 30.000 de ani, noul virus a fost găsit în solul îngheţat în permanenţă (permafrost sau pergelisol) din Siberia.

Descoperirea, realizată de o echipă franco-rusă, demonstrează faptul că virusurile uriaşe "nu sunt rare şi sunt foarte diversificate", a declarat Jean-Michel Claverie, unul dintre coordonatorii studiului, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

În 2014, aceeaşi echipă, din care face parte şi Chantal Abergel de la Centre National de Recherches Scientifiques (CNRS) din Franţa, a reuşit să readucă la viaţă un alt tip de virus uriaş, Pithovirus, conservat în acelaşi eşantion de permafrost. Primul tip de virus uriaş a fost descoperit în 2003. Înainte de acea descoperire, oamenii de ştiinţă credeau că virusurile erau în mod obligatoriu foarte mici şi erau compuse doar din câteva gene. Odată cu descoperirea lui Mollivirus sibericum, numărul virusurilor uriaşe identificate în această familie a ajuns la patru. Două dintre acestea au fost găsite în permafrost.

Virusurile uriaşe, care au diametre de peste 0,5 microni, sunt uşor de vizualizat cu ajutorul unui simplu microscop optic, spre deosebire de alte virusuri. Ele pot fi confundate foarte uşor cu bacterii. Cercetătorii i-au readus la viaţă cu ajutorul unor amibe (organisme unicelulare), folosite ca celule-gazdă. Savanţii au verificat şi s-au asigurat anterior că aceste virusuri nu erau patogene pentru oameni, nici pentru şoarecii testaţi.

Mollivirus sibericum, descoperit de echipele de savanţi ruşi din nord-estul siberian extrem, posedă peste 500 de gene. El are forma unei carene lunguieţe, cu o lungime de 0,6 microni.

Potrivit lui Jean-Michel Claverie, profesor de medicină la Universitatea Aix-Marseille şi director al Laboratorului de cercetare în informaţie genomică şi structurală din Marsilia, noua descoperire ar trebui să-i facă pe oameni să îşi pună întrebări în legătură cu riscul potenţial ca aceste virusuri să se trezească într-o bună zi, dacă oamenii vor continua să foreze prea mult şi prea des în subsolul din regiunile arctice, în căutarea unor metale preţioase şi a zăcămintelor de petrol.

Analizele ADN-ului conţinut în eşantionul de permafrost au permis confirmarea prezenţei unui genom intact de Mollivirus sibericum, deşi într-o concentraţie extrem de slabă. "Câteva particule virale încă infecţioase pot fi suficiente, în prezenţa unei gazde sensibile, pentru o reapariţie a virusului potenţial patogen în regiunile arctice, din ce în ce mai frecventate pentru resursele lor miniere şi petroliere, a căror accesibilitate şi exploatare industrială au fost facilitate de încălzirea globală", se afirmă în comunicatul oficial emis de CNRS.

Încălzirea globală eliberează într-adevăr regiunile arctice de tot mai multe gheţuri marine, fapt ce permite accesul în Siberia Orientală şi de Nord prin rute martime care nu existau până de curând. "Dacă nu luăm măsuri şi vom permite ca acele zone să fie industrializate fără a lua măsuri de precauţie, riscăm să trezim la viaţă într-o bună zi virusuri - precum cel al variolei - pe care le credeam eradicate", a avertizat Jean-Michel Claverie.