Undele cerebrale, mijloc de comunicare pentru pacienţii în stare vegetativă

În 2003, un bărbat în vârstă de 29 de ani, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a supravieţuit unui grav accident de automobil, se explică în comunicatul Universităţii din Liège (Belgia), ai cărei cercetători au realizat acest studiu.

Pacientul nu putea să se mişte, nici să vorbească. Acest bărbat, trăind într-o ţară din Europa de Est, a fost considerat de medici că se află în stare vegetativă.

Activitatea lui cerebrală a fost examinată folosind o tehnică recentă, numită "imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională" (RMN funcţional), de către două echipe de specialişti de la universităţile din Liège şi Cambridge (Marea Britanie).

Atunci când pacientului i se puneau întrebări simple, ca de exemplu "Tatăl tău se numeşte Thomas?", în creierul său se activau aceleaşi zone ca în cazul persoanelor sănătoase.

"Am rămas perplecşi când am văzut rezultatele scanărilor efectuate pe acest pacient. El a fost capabil să răspundă corect la întrebări şi a făcut acest lucru prin simpla modulare a gândurilor sale, care au fost ulterior decodate prin tehnica RMN funcţional", a explicat Adrien Owen, profesor de neurologie la Universitatea Cambridge.

Studiul a fost efectuat pe alţi 23 de pacienţi diagnosticaţi în stare vegetativă. În cazul a patru pacienţi (17%), medicii au stabilit cu ajutorul acestei tehnici că sunt conştienţi.

Persoane aflate în comă "ar putea fi astfel întrebate despre durerile lor", a declarat neurologul Audrey Vanhaudenhuyse, adăugând, totuşi, că "nu toţi pacienţii în stare vegetativă sunt conştienţi".

Tehnica le-ar putea permite pacienţilor "să îşi exprime sentimentele şi să răspundă ei înşişi unor întrebări dificile, precum cea referitoare la eutanasie", consideră profesorul universitar Steven Laureys.

Acest caz reaminteşte de cel prezentat în presă în urmă cu două luni, al lui Rom Houben, un belgian victimă a unui accident de automobil, pe care medicii săi l-au considerau, în mod eronat, în comă timp de 23 de ani, înainte ca echipa coordonată de profesorul Laureys să descopere că pacientul era conştient de mediul în care se afla.

Acest bărbat în vârstă de 46 de ani comunică în prezent cu ajutorul unui computer special adaptat nevoilor sale şi intenţionează să scrie o carte.