Următorii 40 de ani, cruciali pentru a evita transformarea iremediabilă a climei

Cercetătorii au examinat, cu ajutorul unui program informatic, cum diferite niveluri de emisii de gaze cu efect de seră (GES) în 2050 ar putea împiedica atingerea obiectivului de a limita creşterea temperaturii terestre la 2 sau 3 grade peste media erei preindustriale.

La summitul de la Copenhaga al ONU din decembrie, ţările au încheiat un acord minimal care a subliniat necesitatea de a limita creşterea temperaturii planetei cu 2 grade, dar a rămas foarte ambiguu în legătură cu metodele de a atinge acest obiectiv.

Studiul defineşte pragurile critice care, dacă sunt depăşite în 2050, ar împiedica atingerea obiectivelor de variaţie maximă de temperatură la sfârşitul secolului, cu tehnologiile energetice actuale.

Unul dintre scenariile analizate de aceşti experţi arată că ar fi necesară reducerea emisiilor GES cu aproximativ 20 la sută faţă de nivelul lor din 2000, pentru a limita la 2 grade creşterea temperaturii globului la sfârşitul secolului.

Potrivit unui al doilea scenariu în care cererea de energie şi de teren arabil ar creşte mai rapid, reducerea emisiilor GES ar urma să fie de 50 la sută.

Autorii raportului conchid că o astfel de reducere este dificil de realizat cu sursele cunoscute de energie.

Aceste activităţi la care participă cercetători americani şi europeni apar în analele Academiei americane de ştiinţe (PNAS), datate din 11 ianuarie.

"Simulările noastre arată că, în anumite cazuri, chiar dacă facem tot ce este posibil pentru a reduce emisiile de GES până în 2050, avem doar 50 la sută şanse să putem limita creşterea temperaturilor terestre la două 2 până la sfârşitul anului 2100 şi doar dacă facem tot ce este posibil în cea de-a doua jumătate a secolului", explică Keywan Riahi, cercetător la "International Institute for Applied Systems Analysis" (IIASA) din Austria, coautor al studiului.

"Chiar dacă Guvernele sunt de acord asupra unui obiectiv pe termen lung, fără a limita emisiile GES în cursul următoarelor decenii, s-ar putea să descoperim că suntem incapabili să atingem acest scop, pentru că unele opţiuni dezirabile ar putea să nu mai fie posibile din punct de vedere tehnologic sau ar putea deveni mult prea costisitoare", explică Brian O'Neill, un cercetător de la "National Center for Atmospheric Research" din Statele Unite, coautor al raportului.