Urmele unei şopârle vechi de 280 de milioane de ani, descoperite în Turcia

Paleontologii francezi au descoperit în Turcia amprentele labelor unei şopârle vechi de 280 de milioane de ani, o premieră în această parte a lumii, care permite obţinerea de noi informaţii despre evoluţia reptilelor, înainte de apariţia dinozaurilor.

Urmărește
675 afișări
Imaginea articolului Urmele unei şopârle vechi de 280 de milioane de ani, descoperite în Turcia

Urmele unei şopârle vechi de 280 de milioane de ani, descoperite în Turcia (Imagine: Arhiva Mediafax foto/AFP)ed

Această descoperire a fost făcută din pură întâmplare, în cursul unei campanii de prospectare a terenurilor din Cakras, o mică staţiune balneară de la Marea Neagră. Cercetătorii căutau urme de dinozauri, a explicat paleontologul Jean-Sébastien Steyer, într-un comunicat.

Răsturnând o rocă mare, cercetătorul franco-turc Sevket Sen, organizatorul expediţiei, a remarcat nişte urme curioase cu o lungime de doar câţiva centimetri.

După compararea cu alte amprente descoperite în SUA, Franţa, Maroc, cercetătorii au stabilit că este vorba de urme de labe ale unei mici reptile vechi de 280 de milioane de ani, despre care nu se ştia că ar fi trăit în această parte a lumii.

Reptila de dimensiunea unui mic varan sau a unei şopârle mai mari a trăit pe Terra cu aproximativ 60 de milioane de ani înainte de apariţia primilor dinozauri.

Prezenţa sa în Turcia este o dovadă a faptului că această specie era deja răspândită pe ansamblul porţiunilor de uscat numit Pangeea - supercontinent care a existat în urmă cu 359 - 200 de milioane de ani, subliniază comunicatul comun emis de Muzeul Naţional de Istorie Naturală (Museum National d'Histoire Naturelle - MNHN) şi Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (Centre National de la Recherche Scientifique - CNRS), două dintre instituţiile franceze care au finanţat expediţia.

"Prezenţa acestor urme în această zonă a lumii este foarte importantă: ele fac legătura între reptilele din vestul şi cele din estul Pangeei", a spus Jean-Sébastien Steyer.

Fosilele de plante descoperite în apropierea acestor amprente sugerează că pe atunci climatul era cald şi umed, fapt care ar fi putut contribui la răspândirea acestor reptile, a mai spus cercetătorii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici