Vapori de apă au fost descoperiţi, pentru prima oară, în jurul asteroidului Ceres

Emisii localizate şi intermitente de vapori de apă au fost detectate pentru prima oară în jurul asteroidului Ceres, cel mai mare corp ceresc al centurii principale de asteroizi, situată între orbitele planetelor Marte şi Jupiter.

Urmărește
324 afișări
Imaginea articolului Vapori de apă au fost descoperiţi, pentru prima oară, în jurul asteroidului Ceres

Vapori de apă au fost descoperiţi, pentru prima oară, în jurul asteroidului Ceres (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Descoperirea, potrivit studiului publicat în revista Nature, a fost făcută în urma observaţiilor efectuate, între noiembrie 2011 şi martie 2013, cu telescopul Herschel, cel mai puternic telescop cu infraroşu din Europa, dezactivat în iunie 2013, după patru ani de funcţionare.

Ceres eliberează vapori de apă cu o frecvenţă de şase kilograme pe secundă, a stabilit echipa internaţională de astronauţi, condusă de Michael Küppers, de la Centrul de astronomie spaţială europeană (ESAC), afiliat Agenţiei spaţiale europene (ESA).

"Este prima detectare autentică de vapori de apă din jurul unui asteroid", declarat unul dintre autorii studiului, Dominique Bockelée-Morvan, de la Observatorul din Paris.

Descoperit în 1801, de Giuseppe Piazzi, asteroidul Ceres are o formă sferică, cu un diametru de 960 de kilometri. Oamenii de ştiinţă consideră că s-a format dintr-un nucleu din piatră, înconjurat de o mantie de gheaţă.

Teoria potrivit căreia unul dintre componentele principale ale asteroidului este apa este vehiculată de circa 30 de ani, însă este pentru prima oară când moleculele de apă au fost identificate direct, sub formă gazoasă, ieşind la suprafaţa corpului ceresc.

Astronomii au fost în măsură să stabilească faptul că apa ţâşneşte din două surse localizate exact, asemănătoare cu două "gheizere uriaşe", a precizat Centrul naţional al cercetării (CNRS) într-un comunicat.

Conform echipei coordonate de Michael Küppers, fenomenul de evaporare a apei ar putea avea două cauze. Prima cauză ar putea consta într-un fenomen de "sublimare" - transformarea gheţii direct în vapori -, aşa cum se întâmplă când o cometă se apropie de Soare. A doua cauză ar putea fi, dimpotrivă, fenomenul de "criovulcanism", în timpul căruia vulcanii de gheaţă, detectaţi şi pe suprafaţa lui Titan, satelitul planetei Saturn, nu erup lavă, ci elemente volatile, cum ar fi apa.

Ceres este primul asteroid descoperit şi cel mai mare corp ceresc din centura de asteroizi a sistemului solar. Din 2006, Ceres a fost, totodată, clasat în mod oficial ca "planetă pitică", asemenea lui Pluto.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici