Vehiculul spaţial Shenzhou IX a revenit pe Terra

Televiziunea de stat a arătat milioanelor de chinezi momentul în care echipele de salvare au ajuns la locul aterizării, la ora 02.00 GMT, într-o zonă deşertică. Un medic a intrat apoi în capsulă, pentru a verifica starea de sănătate a astronauţilor.

Cei trei astronauţi, care, potrivit agenţiei China Nouă, "sunt într-o stare de sănătate bună", au rămas peste o oră în interiorul vehiculului spaţial, pentru a se obişnui cu presiunea şi cu gravitaţia de pe Terra.

Misiunea spaţială Shenzhou IX a reuşit prima conectare manuală de pe orbită efectuată vreodată de China şi a marcat astfel o etapă crucială în programul de zboruri spaţiale cu echipaje umane la bord, care va permite acestei ţări să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, ce va deveni funcţională în jurul anului 2020.

Printre cei trei "taikonauţi" - numele sub care sunt cunoscuţi astronauţii chinezi - care au participat la această misiune, considerată cea mai ambiţioasă din punct de vedere tehnic din istoria Chinei, s-a aflat şi Liu Yang, prima chinezoaică care a ajuns în spaţiu şi care are toate şansele să devină o veritabilă eroină pentru cei 1,3 miliarde de compatrioţi ai săi.

Duminică, China a reuşit prima conectare manuală între Shenzhou IX ("Vehicul divin") şi modulul Tiangong-1 ("Palatul celest"), aflat deja pe orbita Terrei, aceasta fiind principala sarcină a echipajului chinez.

Manevra este foarte delicată, cele două vehicule zburând în jurul Terrei cu o viteză de circa 28.000 de kilometri / oră şi riscând să se distrugă reciproc în caz de coliziune.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960.

Acest program spaţial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).

China a investit aproximativ 2,4 miliarde de euro în acest program spaţial, de la Shenzhou VII, lansat în 2008, şi până la următoarea misiune, Shenzhou X, o sumă considerată modică.

China este angajată în paralel şi în cursa pentru "recucerirea" Lunii şi speră să devină prima ţară asiatică ai cărei astronauţi vor păşi pe satelitul natural al Terrei. În cadrul acestui program, denumit "Chang'e", China a lansat deja cu succes două sonde, în 2007 şi 2010.