Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz şi Ada E. Yo - Nobel pentru chimie pe 2009

Comitetul Nobel a acordat premiul pentru chimie pe 2009 cercetătorilor care au studiat unul dintre procesele vitale ale vieţii - mecanismul prin care ribozomii prelucrează informaţiile conţinute în ADN şi le tranformă în structurii vii. Ribozomii produc proteine, care au un rol vital în structura chimică a tuturor organismelor vii. Ribozomii au o importanţă extrem de mare pentru viaţă şi reprezintă, totodată, o ţintă principală pentru punerea la punct a noilor medicamente antibiotice.

Premiul Nobel pentru chimie din acest an a revenit cercetătorilor Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz şi Ada E. Yonath, "pentru studiile lor privind structura şi funcţiile ribozomilor", se indică în comunicatul comitetului Nobel. Cei trei cercetători au prezentat structura ribozomului şi modul în care acesta funcţionează la nivel subatomic. Toţi trei au folosit o metodă numită "cristalografie cu raze X" pentru a alcătui o hartă cu poziţia fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care alcătuiesc un ribozom.

Venkatraman Ramakrishnan este cetăţean american, născut în 1952, în India, fiind în prezent coordonatorul diviziei de studii structurale din cadrul MRC Laboratory of Molecular Biology, din Cambridge (Marea Britanie).

Thomas A. Steitz este cetăţean american, născut în 1940 în statul Milwaukee, fiind profesor de biofizică moleculară şi biochimie la Howard Hughes Medical Institute şi la Universitatea Yale (SUA).

Ada E. Yonath este cetăţean israelian, născută în 1939, în Ierusalim, profesoară de biologie structurală şi directoarea Helen & Milton A. Kimmelman Center for Biomolecular Structure & Assembly din cadrul Weizmann Institute of Science din Israel.

În 2008, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Osamu Shimomura, Martin Chalfie şi Roger Y. Tsien, din Statele Unite, pentru descoperirea şi dezvoltarea proteinei cu fluorescenţă verde (GFP).

Sezonul premiilor Nobel pe 2009 a debutat luni, când cercetătorii americani Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirile lor asupra telomerazei, o enzimă care protejează cromozomii împotriva îmbătrânirii.

Marţi, cercetătorii Charles K. Kao, Willard S. Boyle şi George E. Smith, consideraţi părinţii fibrelor optice şi ai imagisticii digitale, au primit premiul Nobel pentru fizică.

Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat joi, 8 octombrie.

Premiul Nobel pentru pace, singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel, va fi anunţat vineri, 9 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Premiul Nobel este însoţit de un cec de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro), sumă ce poate fi împărţită între cel mult trei laureaţi. Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel are loc, potrivit tradiţiei, pe 10 decembrie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.