Vezi aici care era diferenţa între un pterozaur şi o... "pterozauriţă"

Fosila descoperită, ce are o vechime de 160 de milioane de ani, a relevat faptul că femelele de pterozaur - o specie din familia pterodactililor - aveau coapsele mai mari decât masculii şi nu aveau, spre deosebire de aceştia, o creastă pe cap.

Fosila a fost descoperită în 2009, în provincia Liaoning, din nord-estul Chinei, într-o formaţiune geologică datând din perioada jurasicului mijlociu.

"Fosila pe care am găsit-o, un Darwinopterus, s-a conservat împreună cu un ou, dovedind astfel că era o femelă", a declarat David Unwin, paleobiolog la Universitatea Leicester din Marea Britanie, unul dintre autorii acestui studiu, publicat în revista Science.

Acest tip de descoperire "permite determinarea cu certitudine a sexului animalului, un amănunt foarte rar în cazul fosilelor şi o premieră în cazul pterozaurilor", a adăugat acelaşi cercetător.

"Avem, în sfârşit, o bună explicaţie pentru creasta pterozaurilor, o trăsătură care i-a intrigat pe cercetători timp de peste un secol", din cauza prezenţei acesteia doar în cazul unora dintre indivizi din populaţiile de pterozauri.

Atunci când craniul sau coapsele fosilizate sunt bine conservate se poate identifica cu certitudine sexul acestor Darwinopterus, aceeaşi tehnică putând fi aplicată pentru determinarea sexului şi în cazul altor pterozauri, care prezintă adeseori diferenţe la nivelul crestelor, al capetelor şi al coapselor.

De acum înainte va fi posibilă clasarea în aceeaşi specie a pterozaurilor masculi şi femele, despre care se credea, până la această descoperire, că aparţineau unor specii diferite.

În afara faptului că a putut fi determinat în premieră sexul acestor reptile dispărute, descoperirea fosilei - botezată "Doamna T", aduce noi elemente lămuritoare în ceea ce priveşte reproducerea pterozaurilor.

Coaja oului descoperit, bine cristalizată, indică faptul că femela pterozaur era pe punctul de a oua în momentul în care a murit.

Oul era destul de mic, cu o masă de 6,1 grame, iar coaja acestuia era suplă, având o textură comparabilă cu cea a pergamentului.

"Este un element caracteristic pentru reptile, total diferite de păsări, care făceau ouă relativ mai mari şi cu o coajă dură", a declarat David Unwin.

În opinia sa, această descoperire nu este surprinzătoare, deoarece un ou mai mic necesită mai puţine minerale şi energie, acest detaliu reprezentând un avantaj net în favoarea pterozaurilor, care aveau nevoie de cantităţi mari de energie pentru a zbura.

Acest amănunt reprezintă un factor şi mai important în procesul de evoluţie a speciilor uriaşe de pterodactili, precum quetzalcoaltus, unul dintre cele mai mari animale preistorice, care avea o anvergură a aripilor de 10 metri.

Se pare că "Doamna T" a avut parte de o moarte violentă, aşa cum pare să indice o fractură a "antebraţului său stâng", cauzată, probabil, de o furtună sau de o erupţie vulcanică, fenomene frecvente în urmă cu 160 de milioane de ani în acea parte a Chinei.