„A murit în urma unui stop cardiac”, a declarat Irina Pressniakova, purtătoarea de cuvânt a Academiei de ştiinţe din Rusia. Potrivit presei locale, Vitali Ginzburg a murit în noaptea de duminică spre luni.
Născut în 1916, înainte de Revoluţia bolşevică, el a participat la conceperea primei bombe atomice sovietice, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950, alături de fizicianul rus Andrei Saharov, devenit ulterior un celebru disident anticomunist.
În 2003, Vitali Ginzburg a primit premiul Nobel pentru fizică, împreună cu americanul de origine rusă Alexei Abrikossov şi cu americanul Anthony Leggett, pentru contribuţia lor la definirea teoriei supraconductivităţii.
Ateu declarat, de origine evreiască, Vitali Ginzburg a criticat locul ocupat în societate de Biserica ortodoxă din Rusia postsovietică, după dezmembrarea URSS, în 1991.
În 2007, numele lui a figurat pe lista celor 10 personalităţi care au semnat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, denunţând „clericizarea” ţării şi criticând faptul că religia ortodoxă constituia materie de studiu în şcolile publice.
Această scrisoare a atras atenţia opiniei publice din Rusia şi a provocat numeroase proteste din partea grupurilor ortodoxe.