WWF: Încălzirea globală, mai rapidă decât s-a prognozat

"Ultimele cercetări arată că Oceanul Arctic pierde banchiza de gheaţă mai repede cu până la 30 de ani faţă de previziunile IPCC. În aceste moment se prevede că aceasta ar putea dispărea complet pe timpul verii între 2013 şi 2040, lucru care nu s-a mai întâmplat în ultimul milion de ani", se precizează într-un comunicat de luni al WWF.

Activiştii de mediu susţin, în raportul din care citează, că încălzirea globală se accelerează cu o rată mai mare decât cea prezisă de experţii în schimbările climatice.

"În 2007, Grupul Interguvernamental de Experţi în Schimbarea Climatică (IPCC), câştigător al Premiului Nobel, a realizat cel de-al patrulea Raport de Evaluare care cuprinde un studiu asupra încălzirii globale, la realizarea căruia au participat aproape 4.000 de oameni de ştiinţă din mai mult de 150 de ţări. Cercetările cu privire la schimbarea climatică au evoluat însă în anul de când acest raport respectabil a fost publicat. Noul raport al WWF, intitulat «Schimbarea climatică: mai accelerată, mai intensă, mai aproape», analizează aceste noi date ştiinţifice şi revelează faptul că încălzirea globală se accelerează dincolo de previziunile făcute de IPCC", susţin cei de la WWF.

Şi raportul WWF a fost realizat cu sprijinul unor experţi în schimbări climatice. "Este clar că schimbarea climatică are deja un impact mai mare decât au anticipat cercetătorii, deci este vital ca răspunsurile internaţionale de ameliorare şi adaptare să fie mai rapide şi mai ambiţioase. Ultimul raport IPCC a arătat că motivele de îngrijorare sunt acum mai puternice şi aceasta ar trebui să determine UE să pledeze pentru un obiectiv de temperatură inferior celui de două grade Celsius pe care l-au adoptat în 1996. IPCC spune că e nevoie ca ţările dezvoltate să reducă emisiile cu 25-45 la sută până în 2020, comparativ cu anul 1990, chiar şi în cazul unui obiectiv de două grade Celsius. Reduceri de 20 la sută sunt, astfel, insuficiente", a spus Jean-Pascal van Ypersele, profesor de Climatologie şi Ştiinţele Mediului la Universitatea Catolică din Louvain - Belgia şi vicepreşedinte nou ales al IPCC.

Citând cercetările ştiinţifice recente, documentul WWF avertizează că numărul şi intensitatea cicloanelor extreme deasupra Insulelor Britanice şi a Mării Nordului sunt prevăzute să crească, ducând astfel la creşterea vitezei vânturilor şi a pierderilor materiale legate de aceste fenomene în Vestul şi Centrul Europei.

Nivelul ozonului, un poluant atmosferic, se prevede a fi similar cu cel din timpul valului de căldură din 2003, cu creşteri semnificative în Anglia, Belgia, Germania şi Franţa. Nivelul precipitaţiilor maxime anuale este de asemenea prevăzut a fi în creştere în cea mai mare parte a Europei, cu riscuri asociate cu inundaţii şi daune economice.

"Ecosistemele marine din Marea Nordului şi Marea Baltică sunt în prezent expuse la cele mai mari temperaturi măsurate de când au început să se realizeze înregistrări instrumentale, în timp ce pentru Marea Mediterană se prevede o creştere a frecvenţei secetelor de lungă durată. Gheţarii din Alpii Elveţieni vor continua să se reducă, determinând reducerea producţiei hidroelectrice. La scară globală, creşterea nivelului mării se aşteaptă să atingă mai mult decât dublul maximului de 0,59 metri prevăzut de IPCC până la sfârşitul secolului, supunând astfel unui mare risc vaste areale costiere. Creşterea temperaturii a dus deja la o reducere a productivităţii mondiale de grâu, porumb şi orz", afirmă experţii WWF.

În aceste condiţii, WWF solicită Uniunii Europene să adopte un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2020 de cel puţin 30 la sută sub nivelul anului 1990, în loc de 20 la sută cât fusese propus iniţial, obiectiv care să fie realizat în cadrul graniţelor UE şi nu prin credite de compensare (off-seting) obţinute în ţări din afara UE.