"ZBOR EXPRES" spre ISS: Trei astronauţi au ajuns în spaţiu în şase ore

Cosmonauţii Pavel Vinogradov şi Aleksandr Misurkin şi astronautul american Christopher Cassidy au decolat la ora 20.43 GMT, joi, de pe cosmodromul Baikonur din stepele din Kazahstan, iar capsula lor s-a conectat cu succes la ISS vineri dimineaţă, la ora 02.28 GMT, a anunţat Agenţia spaţială rusă (Roskosmos).

După acest zbor ce a avut o durată record de mai puţin de şase ore, spre deosebire de durata de două zile în trecut, şi cele două ore suplimentare impuse de procedurile de conectare, cosmonauţii au fost întâmpinaţi cu bucurie de ceilalţi trei astronauţi aflaţi deja la bordul ISS, potrivit imaginilor prezentate de televiziunea rusă.

Acest timp record a fost posibil graţie îmbunătăţirilor tehnologice care permit de acum înainte capsulelor Soyuz să efectueze doar 4 rotaţii în jurul Terrei, în comparaţie cu cele 34 de rotaţii de care aveau nevoie în trecut.

Acest zbor "expres" a fost stabilit după ce Rusia a lansat cu succes spre ISS trei vehicule de tip cargo Progress cu aceeaşi procedură accelerată, în august şi octombrie 2012 şi februarie 2013.

Rusul Pavel Vinogradov, care a participat deja la alte două misiuni în spaţiu, dintre care una pe fosta staţie spaţială rusească MIR, a lăudat înainte de decolare avantajele unui zbor cu o durată atât de scurtă.

"Echipajul va fi astfel într-o formă mai bună pentru a executa procedura de conectare", a declarat el.

Reducerea timpului de conectare permite totodată ducerea la bordul staţiei a unor materiale biologice pentru a efectua diverse experimente pe ISS, fapt care nu era posibil în trecut dacă zborul capsulei Soyuz dura două zile.

"Cu un zbor atât de scurt, echipajul ar putea aduce chiar şi o bucată de gheaţă - aceasta nu s-ar topi", a glumit Vinogradov.

Roskosmos a început să elaboreze o schemă de apropiere "expres" a capsulelor Soyuz de ISS, atunci când ISS şi-a schimbat orbita, în 2011, trecând de la altitudinea de 350 kilometri la aceea de 400 kilometri.

Aceste operaţiuni au fost întreprinse după scoaterea din funcţiune a ultimei navete spaţiale americane. Rusia este în prezent singura ţară capabilă să trimită cosmonauţi pe ISS.

Partenerii Rusiei din proiectul Staţia Spaţială Internaţională au fost de acord cu acest zbor "expres" cu noua capsulă Soyuz.

Rusia vrea de acum să aplice noua procedură pentru toate zborurile vehiculelor spaţiale către ISS, însă Agenţia spaţială americană (NASA) a spus că doreşte să beneficieze de o amânare pentru a analiza această tehnică.

NASA s-a declarat îngrijorată de obligaţia astronauţilor de a rămâne legaţi de scaunele lor în timpul zborului "expres", împiedicându-i astfel să îşi dezmorţească picioarele sau să se deplaseze în modulul locuibil al capsulei, aşa cum puteau să o facă în timpul zborurilor de două zile.

Agenţia americană a subliniat, totodată, dificultatea tehnică de a alcătui un plan de zbor pentru o lansare şi o conectare în aceeaşi zi.

Ceilalţi trei astronauţi care au ajuns vineri la bordul ISS s-au alăturat astfel celorlalţi trei deja prezenţi pe staţie: rusul Roman Romanenko, americanul Thomas Marshburn şi canadianul Chris Hadfield, sosiţi în decembrie pentru o misiune care va dura ceva mai puţin de şase luni.

De la sosirea sa la bordul staţiei, Chris Hadfield a făcut senzaţie, postând mesaje pe Twitter şi fotografii din spaţiu.

Echipajul sosit vineri la bordul ISS va reveni pe Terra în luna septembrie, după o misiune de aproape cinci luni.

NASA mizează pe SpaceX şi pe alte companii private pentru a prelua misiunea navetelor spaţiale, al căror program s-a încheiat în iulie 2011. NASA doreşte să aprovizioneze ISS cu costuri cât mai mici, dar şi să transporte cu propriile vehicule astronauţi, începând cu 2015.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate recent pentru a construi un vehicul spaţial privat destinat transportului de astronauţi la bordul ISS, dar şi pe alte destinaţii orbitale.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane, în 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz - care au trei locuri - pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 63 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.