Zincul, un element important în stimularea apărării imunitare antibacteriene

Acest mecanism de apărare naturală a organismului contra infecţiilor a fost evidenţiat recent de o echipă internaţională coordonată de cercetători de la institutele franceze CNRS, INSERM, Institut Pasteur, Université Paul Sabatier din Toulouse şi Centre d'immunologie Marseille Luminy.

Această descoperire, publicată în revista de specialitate Cell Host & Microbe, va permite cercetătorilor să pună la punct noi strategii terapeutice şi să testeze vaccinuri noi.

Una dintre strategiile folosite de sistemul imunitar al omului pentru a distruge microbii constă în privarea acestora de nutrimenţii care le sunt esenţiali, precum metalele grele şi fierul.

Pentru prima dată, studiul a demonstrat că reciproca este la rândul ei valabilă: celulele imunitare sunt capabile să mobilizeze rezervele de metale grele, în special de zinc, ca armă antibacteriană pentru intoxicarea microbilor.

Acest fenomen a fost evidenţiat în cazul agentului tuberculozei la om (Mycobacterium tuberculosis), care face aproape 2 milioane de victime în fiecare an, pe plan mondial, dar şi pentru bacteria Escherichia coli - unele dintre tulpinile acesteia sunt vinovate de apariţia unor infecţii grave la nivelul sistemului digestiv şi al tractului urinar.

Dintre celulele de apărare, unele, macrofage, au un rol de "gunoier": ele sunt capabile să înghită bacteriile, ciupercile şi deşeurile celulare, iar apoi să le elimine.

Cercetătorii francezi au observat o acumulare rapidă şi persistentă de zinc în celulele macrofage care au absorbit agentul tuberculozei sau bacteria E. coli.

Microbii, pentru a încerca să se protejeze de această intoxicare, fabrică "pompe" pentru a se debarasa de zinc.

Dezactivarea acestor pompe îi face pe agenţii bacterieni să devină mai vulnerabili în faţa atacurilor conduse de celulele macrofage.

Zincul, deşi este toxic atunci când este ingerat în cantităţi prea mari, este deci benefic pentru sistemul imunitar. Un astfel de mecanism ar putea să existe şi în cazul altor metale grele, precum cuprul.

Pentru cercetători, aceste rezultate au implicaţii clinice concrete. Ele permit repunerea în discuţie a unei chestiuni de interes general: existenţa unei doze zilnice complementare de zinc, administrată în tratamentul acordat bolnavilor. Descoperirea ar putea conduce, totodată, la obţinerea unor noi antibiotice, care ar putea să blocheze acţiunea pompelor microbiene contra metalelor.