2022: Se refac sferele de influenţă sau vor pica miturile unor mari puteri?- Prof. univ. Dan Dungaciu: ,,Să nu ajungem să-l regretăm pe Donald Trump! 2022 va fi anul unor alegeri cruciale, cele din SUA care vor fi preambulul pentru prezidenţialele din 2024”

Invitat în emisiunea ,,InSecuritate”, prof.univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), face o radiografie a politicii globale a anului 2021, punctând care dintre evenimentele anului trecut vor rămâne cu adevărat în viaţa noastră şi în 2022. Aşadar, „America is back! Russia, too?” Pe ce se va miza mai mult în 2022 în războiul securitate versus prosperitate? Ce strategii, ce politici şi ce alianţe vor domina anul care abia a început? Cum se va alinia politica externă a României noilor curente de pe scena politicii mondiale?

Dan Dungaciu: ,,Noi nu am clarificat care va fi alura politică a societăţilor noastre democratice”

Prof. univ. Dan Dungaciu vorbeşte despre apariţia, în 2021,  a unui curent altfel, cu altfel de adepţi şi altfel de politici, greu de definit şi de încadrat într-o anumită retorică, denumit generic populism. Aşadar, ce a fost special la 2021 şi cum ne-a marcat din punct de vedere al apărării şi al securităţii la nivelul întregii lumii?

,,2021, în comparaţie cu mizele cu care ne confruntăm a fost un an de tranziţie. El nu a reglementat nimic esenţial. Nu a reglementat nimic, nici pe verticala lucrurilor, nici pe orizontala lucrurilor. Verticala lucrurilor, mă refer aici la disputa care a apărut, de vreo cinci-şase ani între cum ne organizăm societăţile democratice. Presiunea pe mainstream este fără precedent. A apărut un curent pe care-l numim generic populism, dar nu ştim ce înseamnă asta. Este cert că nu este mainstream, vrea altfel de politică şi îşi recrutează altfel de adepţi. Apar alte publicuri în politică, alt electorat. Deci, există o asemenea modificare în viaţa noastră politică euroatlantică, care nu a fost clarificată în 2021 deloc. (...) Deci noi nu am clarificat care va fi alura politică a societăţilor noastre democratice şi cum vom aşeza echilibrul între mainstream, aşa cum îl ştiam şi noile presiuni de tipul acesta. 2022 va fi anul unor alegeri cruciale, cele din SUA care vor fi preambulul pentru prezidenţialele din 2024.” 

Noua ordine mondială este în schimbare. Se refac sferele de influenţă sau vor pica miturile unor mari puteri? Câtă încredere să mai avem în forţa sloganului ,,America is back”?

,,Sfârşitul anului 2021 ne aduce intempestiv o negociere anunţată la începutul lui 2022. Prima mare negociere, practic, după 30 de ani, între Statele Unite şi Federaţia Rusă. Ce negociază până la urmă oamenii aceştia, apropo şi de cât se întinde America în lume? Negociază sfârşitul ciclului de extindere euroatlantică început în anii 90. (...)  Constatăm astăzi, în 2021, că este clar că frontiera nu se mai poate duce mai departe. Ea se duce, influenţează, dar nu se mai duce să se aşeze ca graniţă. Nu vom mai avea extinderea NATO sau extinderea UE”,  explică Dan Dungaciu. 

Dan Dungaciu: ,,Dacă vrem ca America să se întoarcă, nu uitaţi că se întoarce nu la masă, ci în centru, în faţă”

,,Semnalul pe care l-a dat preşedintele Biden este, indiferent de cum vreţi voi să cochetaţi cu Rusia, mai ales aici în spaţiul european, să ştiţi că e comanda la mine. Şi dacă vrem ca America să se întoarcă, nu uitaţi că se întoarce nu la masă, ci în centru, în faţă. Acesta a fost mesajul domnului Biden. (...) Toată lumea a spus că americanii vor lua comanda şi că flancul Estic poate, în sfârşit, să sune ca un front, americanii să vină într-o prezenţă mai mare, mai semnificativă ca pe vremea lui Trump. Să nu ajungem să-l regretăm pe Donald Trump, mai competent din punctul ăsta de vedere, după negocierile din ianuarie. Dar, urmează să vedem!
Pe vremea lui Trump lucrurile nu au stat chiar atât de prost, din punct de vedere al numărului de exerciţii militare, al prezenţei americane, al procentului de 2% pentru NATO. Deci, s-au făcut lucruri care, dincolo de retorică, era, ca să spun aşa, o aparenţă a dezangajării, dar o realitate a angajării. Să nu ajungem într-o aparenţă a angajării şi o realitate a dezangajării. În ianuarie, alta era starea de spirit. Ruşii s-au cabrat, ei au reacţionat, spunând, staţi aşa că trebuie să vorbiţi şi cu noi şi aveţi grijă că noi putem fi în foarte multe locuri şi în acelaşi timp”, explică invitatul lui Bogdan Nicolae. 

Securitate sau prosperitate, pe ce carte vor miza marile puteri? Cum va arăta Europa post-Merkel, cu Emmanuel Macron în semestrul francez la UE şi ce loc va ocupa Uniunea între China, SUA şi Rusia?

,,Este clar că interesul este pe Pacific şi acolo se construieşte şi pe dimensiunea militară, dar şi altfel pe dimensiunea economică. China nu poate fi blocată doar pe dimensiunea de securitate, trebuie s-o blochezi şi economic. Asta va fi acolo marea miză a americanilor. (...) Ca să fie consens economic, trebuie să existe un consens strategic. Trebuie să ne definim fiecare, împreună, prietenii şi neprietenii. Amicii şi inamicii. Europenii, în acest moment, au şi ei propriile ambiţii, ei vor să joace undeva între. Da, strategic suntem cu americanii împotriva Chinei, dar economic, nu!” 

Cum se vede momentan Germania post-Merkel? Mai mult, cum va arăta securitatea Europei cu o coaliţie semafor în Germania, nu alegeri prezidenţiale în 2022 în Franţa şi cu o înţelegere a rolului la care aspiră Europa între China, SUA şi Rusia?

,,Europa a înţeles un lucru după 2015, după crizele acelea nesfârşite prin care a trecut spaţiul european. A înţeles că, dacă merge mai departe, pe aceeaşi idee de transparenţă-democratizare, proiectul european nu se mişcă de niciun fel. Proiectul european se blochează. Dacă vrea să meargă mai departe, trebuie să pună între paranteze şi democraţia şi transparenţa. A fost o decizie luată, nu e foarte limpede unde, şi ea se vede inclusiv în aceste PNRR-uri care au alura unui proiect de federalizare, fără să se numească federalizare. Dacă pui ideea de federalizare în scrutin politic sau chiar în sondaje de opinie, populaţia e împotrivă. Nimeni nu vrea federalizare.
Dar PNRR-ul ce înseamnă? Înseamnă: ne asumăm banii împreună, am suferit împreună în pandemie, plătim împreună! Eu îţi dau banii, ăla devine program de guvernare! (...) Altă provocare este următoarea: dacă politica ta internă trebuie ajustată faţă de noi care îţi dăm bani, se întâmplă ca şi politica ta externă trebuie ajustată faţă de noi care îţi dăm bani. Aici trebuie să fim puţin atenţi, dar este clar că Europa se duce spre asta! În acest context, dacă cineva vrea o Europă mai federală, ce avem acum? Avem o Germanie care în ordinea de precădere – acuma, indiferent cât de important este domnul cancelar al Germaniei ca să-şi capete poziţionarea, mai trebuie să mai dureze un an sau doi - deocamdată este Franţa la mutare. Dacă domnul Macron câştigă alegerile prezidenţiale, domnul Macron, va fi, cel puţin,  liderul din faţă.”

Dan Dungaciu: ,,Iertaţi-mă, nici NATO, cu tot respectul pentru această instituţie, s-ar putea să nu mai conteze atât de mult”

Ce spune Dan Dungaciu despre politica externă a României, dar şi despre racordarea ei la noile evoluţii şi schimbări mondiale? Ce ar fi strategia de urmat pentru ţara noastră pentru a fi suficient de iuţi, de atenţi sau de prezenţi şi pentru a aduce valoare adăugată pe scena politicii globale?

,,Când se schimbă ordinea mondială, când se schimbă vremurile, nu formatele multilaterale mai contează. Iertaţi-mă, nici NATO, cu tot respectul pentru această instituţie, s-ar putea să nu mai conteze atât de mult, dacă lucrurile se duc spre Pacific. Se construiesc alte formate sub ochii noştri. Nu formatele multilaterale decid. Formatele acestea bilaterale, ele vor desena lumea.
Nu am sentimentul că suntem suficient de iuţi, sau de atenţi, sau de prezenţi, inclusiv să fim valoare adăugată. Trebuie să fim foarte realişti, inclusiv cu partenerul american şi poate să fim şi un pic mai asertivi cu noii parteneri, pentru că totul se negociază. Deci, România ar trebui să fie un pic mai asertivă, pentru că toată lumea îşi negociază”, conchide prof. univ. Dan Dungaciu, director ISPRI, invitat în cadrul emisiunii InSecuritate, de la Aleph News.