,,Ochii pe mine!”, cu Vlad Craioveanu. Este România pregătită pentru primirea vaccinului împotriva COVID-19? Prof. dr. Alexandru Rafila: ,,Aş discuta foarte serios pregătirea logisticăpentru primirea unui eventual vaccin. Cine-l stochează, cine-l administrează?”

Există viaţă pe planeta Venus? Cum se vede credinţa şi lumea după pandemie, prin ochii unui fizician cu patalama? Cristian Presură, cercetător la Philips Research Eindhove, ne va devoala de ce fizica te învaţă ce este lumea.

Va creşte numărul infectărilor în contextul redeschiderii şcolilor? S-ar putea întoarce România la perioada de restricţii? Când am putea avea un vaccin salvator? Iată câteva dintre temele discutate cu prof.dr. Alexandru Rafila, în direct din platoul Aleph News.

Vlogger-ul Horia Sârghi, cunoscut cu numele de Zaiafet, ne poartă prin lumea fascinantă a cărţilor, surse inepuizabile de inspiraţie pentru viaţă, educaţie şi tânăra generaţie.

Rafila: ,,Aceasta este problema. Lumea întelege: avem vaccin, mâine ne vaccinăm şi am scăpat!”

Prof. dr. Alexandru Rafila îţi explică care sunt condiţiile de transportare, stocare şi păstrare ale unui eventual vaccin împotriva COVID-19 pe care ţara noastră ar putea să-l primească de la UE. Acesta susţine faptul că, într-o asemenea situaţie, lucrurile nu sunt deloc simple, iar Guvernul şi Ministerul Sănătăţii vor trebui să se mobilizeze exemplar.
Reprezentantul României la OMS susţine însă că termenul realist – când mult-aşteptatul vaccin ar putea fi disponibil, îndeplinind toate condiţiile –  este undeva pe la jumătatea lui 2021.

,,V. Craioveanu: Apropo de vaccin, am înţeles că vaccinul care conţine molecule ARN (n.r. acid ribonucleic ) se păstrează în anumite condiţii şi se transportă în anumite condiţii. Sunt precum berea, le place la rece.

A.Rafila: Da, dar nu le place la rece, le place la foarte rece. Moleculele acestea de ARN sunt fragile la încălzire, se dezintegrează şi atunci ele trebuie congelate. Ştiţi că un congelator obioşnuit are undeva la – 18, -20 de grade, trebuie congelate şi păstrate congelate până la utilizatorul final între -70 şi -80 de grade. Aceste condiţii de păstrare care trebuie respectate pe tot lanţul de distribuţie sunt foarte greu de obţinut. Eu vă dau doar un exemplu. Un congelator de -80 de grade – avem noi în laborator – un congelator de 400 de litri, costă cel mai puţin 12.000 de euro. Şi într-un astfel de congelator nu intră foarte multe doze de vaccine, intră câteva.

V. Craioveanu: Avem logistică pentru a transporta?

A.Rafila: Păi, vedeţi, aceasta este problema. Lumea întelege, avem vaccin, maine ne vaccinăm, am scăpat. Eu asta va spuneam, haideţi să începem să ne organizăm, pentru că trebuie să discutăm despre mai multe elemente. Cum primim vaccinul, cine-l primeşte, unde-l stochează şi cine-l administrează. Am auzit o teorie că, cel mai bine ar trebui să-l administreze medicii de familie. Dacă o să discutăm de un vaccin care nu poate fi păstrat la temperatura mediului ambiant, atunci o sa fie foarte dificil sa facem acest lucru, şi o să trebuiască să fie organizate probabil centre de vaccinare.”

Rafila: ,,Ar produce frustrare să ai un remediu şi să nu îl poţi da”

,,Un astfel de vaccin se poate ţine câteva zile la frigider dar nu mai mult, îşi pierde calităţile şi îl faci degeaba. Eu aş discuta foarte serios pregătirea logistică pentru primirea unui eventual vaccine. Altfel, UE poate vrea să ne dea vaccin, dar noi nu suntem pregătiţi să stocăm şi să distribuim, ceea ce ar produce frustrare, să ai un remediu şi să nu îl poţi da. E una din priorităţile care ar trebui să fie la Guvern, o astfel de organizare cred că va depăşi capacităţile ministerului Sănătăţii”, conchide Alexandru Rafila.

A.Rafila: ,,Părinţii să ghideze şi  să determine copilul să respecte aceleaşi măsuri ca acasă  şi la şcoală.”

Profesorul Rafila are un mesaj şi pentru părinţii ai căror copii au început şcolile. Acesta le explică ce anume este important în comunicarea cu copiii şi de ce trebuie ca totul să fie explicat pe înţelesul lor.

V. Craioveanu: Ce mesaj aveţi pentru părinţi în legătură cu începerea şcolii?

A.Rafila: În primul rand să se informeze care sunt căile principale de transmitere a acestei boli şi cum poate fi prevenită transmiterea. Şi noi şi posturile publice am făcut suficiente eforturi, dar nu cred că a ajuns la toată lumea mesajul. Şi să nu se concentreze pe căi cu totul întâmplătoare de trasnmitere, asta cred că este foarte important pentru părinţi. Vă dau exemple, prin intermediul aparatelor de aer condiţionat, prin intermediul alimentelor. Astea sunt posibile dar sunt extrem, extrem de rare situaţiile în care boala se transmite în acest mod.

Să încerce să le facă copiilor, aşa cum trebuie să încerce şi cadrele didactice viaţa în şcoală cât mai suportabilă. Ca şi viaţa de după şcoală. Asta înseamnă că, copiii trebuie îndrumaţi să aplice măsurile – care probabil vor preveni peste 95% din posibilităţile de transmitere ale infecţiei – vor trebui să înţeleagă, să participe voluntar la acest lucru, nu trebuie în niciun fel pedepsiţi. Trebuie să li se explice într-un mod adaptat vârstei fiecarui elev.

Şi părinţii ar trebui să mai facă un lucru şi asta este esenţial pentru succesul demersului pe care încercăm toţi să-l facem în această perioadă şi anume să le dea exemplul personal de acasă care trebuie să ghideze şi să determine copilul să respecte aceleaşi măsuri şi la şcoala. Pentru că, altfel, sigur că dacă va exista o discordanţă evidentă între cele două situaţii atunci copil va fi confuz şi cu siguranţă va încerca să evite utilizarea unor măşti sau spălatul pe mâini şi lucrurile nu or să aibă o bună evoluţie.”

Rafila: ,,Copilul trebuie să interacţioneze cu alţi copii, trebuie să se joace, să schimbe impresii”

În legătură cu şcoala online, Alexandru Rafila consideră că aceasta nu este o variantă care să funcţioneze o perioadă îndelungată. Reprezentantul României la OMS îţi spune şi motivele pentru care orice copil are nevoie de socializare, dar şi care sunt repercusiunile statului cu orele în faţa calculatorului.

,, (…) Copilul trebuie să interacţioneze cu alţi copii, trebuie să se joace, să schimbe impresii. El se formează ca şi individ social interacţionând cu alţi copii, nu stând în faţa unui ecran. În faţa unui ecran ne transformăm în altceva şi cred că, cu cât un copil stă mai puţin în faţa unui ecran  şi mai mult în compania altor copii se dezvoltă mult mai armonios şi mult mai normal.”

Zaiafet: ,,Vreau să fie foarte clar, nu vă fac temele!”

Vlogger-ul Horia Sârghi, cunoscut ca fiind Zaiafetul internetului, îţi povesteşte cum a ajuns canalul său de youtube – în care produce clipuri ale căror subiecte provin aproape în totalitate din cărţi – sursă inspiraţională pentru tineri. Ba mai multe, acesta mărturiseşte amuzat faptul că a primit de la elevi cereri de a le rezolva temele pentru acasă.
Ce mesaj le-a transmis acestora, în direct, din studioul Aleph News:,,Vreau să fie foarte clar, nu vă fac temele!”
Despre sistemul românesc de învăţământ, Zaiafet susţine  ,,că, la un moment doar cel care plăteşte va avea acces la învăţământ.”

Azi – fizician de renume, în liceu – corigent la fizică de două ori!

Fizicianul şi inventatorul român Cristian Presură, cercetător de ani buni în Olanda, îşi vorbeşte despre cum se vede lumea şi educaţia după pandemie prin ochii unui cercetător cu patalama.

Mai mult, invitatul lui Vlad Craioveanu vorbeşte, din proprie experienţă, despre cât de important este rolul unul profesor în procesul de învăţare al elevului. Deşi acum Cristian Presură este un fizician de renume, paradoxal, în liceu el a fost corigent la fizică de două ori.

,,Corigent am fost nu din cauză că nu eram în stare, ci pentru că nu am fost de acord cu metoda de predare. Nu am fost de acord cu profesorul meu care îmi cerea rezolvarea din manual. Eu o rezolvam altfel. Şi atunci imi luam un doi”

Acesta îţi explică cât de mult contează felul în care profesorul ştie să te facă să îndrăgeşte materia pe care el o predă. ,,Noi suntem fiinţe biologice şi învăţăm emoţional. E mai bine să ai un profesor pasional care ştie mai puţin, decât să ai un profesor care ştie extraordinar de multe, dar nu are emoţie.”