De asemenea, secvenţializarea microflorei de la şase pacienţi infectaţi grav din aceeaşi familie din Hong Kong a arătat cantităţi semnificative de Prevotella în fecale. Aceste observaţii, care au fost replicate în alte ţări, sugerează că SARS-COV-2 se comportă aşadar ca un bacteriofag, un virus care infectează bacteriile, relatează Alternative Sante.

Aceasta ar putea explica variaţiile mari ale încărcăturii virale de la un test la altul la aceeaşi persoană, ca şi cum virusul s-ar ascunde undeva. Ipoteza care apare este că virusul infectează bacteriile care apoi provoaca inflamaţiile uneori fatale. Infecţiile care implică Prevotella sunt deja cunoscute pentru a cauza simptome respiratorii, inclusiv acute.

În Franţa, un profesor de ştiinţă s-a angajat într-o încercare de demonstraţie care ar putea trece drept excentrică, dacă nu ar fi documentat. El susţine faptul că copiii, foarte puţin afectaţi de epidemie, au o microflora săracă în Prevotella. La vârsta adultă, acest gen bacterian, care face parte din flora comensală, devine mult mai reprezentat. Mai mult la femei decât la bărbaţi, în timp ce statisticile arată că femeile sunt mai puţin afectate de Covid-19. În această ipoteză, sistemul lor imunitar ar fi mai obişnuit cu Prevotella.

Urșii din România au ajuns în atenția presei franceze

Papa Francisc este „încântat” să iasă din spital, în ciuda convalescenței, anunță Vaticanul

Dacă se dovedeşte că Covid-19 este într-adevăr o infecţie mixtă – atât virală, cât şi bacteriană – atunci avantajul combinării hidroxiclorochinelor şi a azitromicinei, promovată de medicul Didier Raoult are sens. În special, azitromicina atacă Prevotella şi microbii intracelulari.

Probioticele ar putea ajuta

În managementul Covid-19, Universitatea Medicală din Zhejiang a implementat, cu rezultate bune, o strategie care presupune tratament antiviral, anti-şoc, antihipoxemie, antiinfecţioase, întreţinere echilibru electrolitic şi echilibru microbiotic. Tratamentul multidisciplinar şi individualizat a fost aplicat fiecăruia pentru a creşte efectul terapeutic. 

Mai mulţi pacienţi au prezentat o scădere notabilă a bifidobacteriilor şi lactobacililor in intestin. Li s-a administrat probiotice şi prebiotice, pentru a restabili echilibrul şi a preveni riscul de infecţii secundare.Terapia cu antibiotice a fost rezervată persoanelor cu istoric lung de boli şi febră repetată.

Tulpina Lactobacillus plantarum, acţionând asupra mucusului intestinal, a făcut posibilă prevenirea infecţiei celulelor epiteliale prin coronavirusuri într-un studiu de model animal. În bolile inflamatorii cronice, ingestia unui complex probiotic de concentraţie ridicată permite, de asemenea, reducerea nivelului plasmatic al citokinelor proinflamatorii şi creşterea nivelului de citokine care reglează inflamaţia, cu modificări. microbiota fecală în comparaţie cu grupul de control. 

Un alt complex, folosind Lactobacillus brevis ca tulpină dominantă, dă rezultate similare, dar care acţionează asupra axei intestin-creier, pe căi imune, metabolice şi nervoase. De remarcat este faptul că Lactobacillus brevis (specie de bacterii cu acid lactic) este capabil să împiedice Prevotella să formeze biofilme. Aceste biofilme sunt unul dintre mijloacele utilizate de bacterii pentru a se proteja de sistemul imunitar şi de antibiotice.

În cele din urmă, persoanele obeze, care sunt mai afectate de Covid-19, au o microflora care este şi mai bogată în Prevotella. Dacă administrarea de probiotice la această populaţie dă rezultate bune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea markerilor obezităţii (masa de grăsimi, glicemia, insulina etc.), aceste rezultate sunt şi mai vizibile pentru indivizii la care bacteriile au fost foarte prezente. 

Sursă foto: Profimedia