Ştim deja cât de controversate sunt trombozele cauzate de anumite vaccinuri împotriva Covid-19. Oamenii de ştiinţă din întreaga lume caută răspunsuri. Un cercetător din Germania crede că a găsit factorul declanşator al cheagurilor de sânge în urma administrării serului de la AstraZeneca.
Profesorul german Andreas Greinacher spune că, din studiile lui, o posibilă cauză a cheagurilor de sânge din vaccinurile AstraZeneca şi Johnson & Johnson sunt proteinele şi un conservant folosit. Explicaţia sa este susţinută şi de profesorul John Kelton din Canada.
Ştefan Dascălul, cercetător la Oxford, a explicat ce este acest conservant, dar şi ce altă cauză posibilă ar putea exista pentru apariţia trombozelor.
„Conservantul respectiv pentru a prezerva în formulaţia vaccinului, pentru a proteja practic componentele din vaccin. Acum trebuie precizat faptul că dovezile nu sunt foarte bine stabilite că acesta ar fi agentul cauzativ în acele cazuri extrem de rare. Dar există această corelaţie între EDTA-ul, între molecula respectivă şi acel fenomen de coagulare extrem de rar care a fost dedectat în vaccinurile Oxford AstraZeneca şi J&J. În schimb, există posibilitatea ca mecanismul de livrare, pentru că ambele vaccinuri folosesc vectori virali şi anume un adenovirus care nu se poate replica, nu poate cauza boală, dar acest mecanism a fost vehiculat drept un potenţial agent cauzativ în acea cascadă a coagulării care se pretrece încă o dată extrem de rar, dar se poate petrece în urma vaccinurilor”, a spus Ştefan Dascălul, cercetător la Oxford.
Aceste cazuri de coagularea a sângelui le întâlnim o dată la 28.000 de vaccinuri sau chiar o dată la 10.000 de doze administrate, potrivit datelor europene. Dacă ne raportăm la numărul total de doze administrate la nivel global, sunt extrem de rare. Cu toate astea, multe ţări s-au oprit din imunizarea populaţie cu cele două seruri, respectiv Johnson and Johnson şi Astrazeneca. Oamenii de ştiinţă au încercat chiar să colaboreze cu cei de la AstraZeneca pentru a descoperi împreună cauza acestor tromboze, însă fără succes. Tehnologia prin care sunt create cele două seruri a mai fost folosită în trecut şi la alte vaccinuri precum cel împotriva Ebola, dar atunci nu s-au înregistart acest tip de reacţii adverse.