Antonia Colibăşanu, director de operaţiuni, Geopolitical Futures, la „InSecuritate”: /,,Este important de subliniat că Unirea se face în fiecare zi în care vieţuim în România. Avem nevoie de educaţie, aşa cum avem nevoie de aer!”

Prezentă în emisiunea InSecuritate, de la Aleph News - în preajma zilei de 1 Decembrie - Antonia Colibăşanu, analist şi director de operaţiuni la Geopolitical Futures, a explicat de ce Unirea ar trebui trăită şi simţită în fiecare zi, dar şi cât de importantă este pentru omenire această perioadă de recalculare globală a tuturor puterilor pe harta lumii.

O discuţie văzută prin ochii specialistului în geopolitică  despre state slabe, state puternice, state eşuate. Despre lumea bipolară, unipolară, multipolară, dar şi despre războaie mondiale, geografie şi geopolitică.
Rămâne România în continuare o zonă tampon? Suntem în continuare un punct de contact între două sisteme care se confruntă în momentul de faţă, Est şi Vest?

,,Pentru Rusia, pentru SUA, pentru Germania, putem fi zonă tampon pentru că suntem zonă de frontieră. În sensul în care aceste state în perspectiva unei analize a intereselor sale, se uită către ce ar putea să le provoace riscuri existenţiale. Şi îşi definesc riscurile în funcţie de ceea ce au la frontieră, deci de zonele tampon pe care trebuie să le aibă pentru a-şi proteja interesele“, a explicat Antonia Colibăşanu.

Antonia Colibăşanu: ,,Ar trebui să ieşim din logica zonei tampon şi să intrăm în zona de politică mare, regională”

,,Din perspectiva noastră, noi nu suntem zone tampon, sigur. Din perspectiva noastră, suntem într-o zonă de frontieră, conştientizăm că suntem într-o zonă a întâlnirilor, culturilor şi a civilizaţiilor, ceea ce presupune un anumit comportament în care încercăm să echilibrăm interesele marilor puteri. Am făcut asta de secole, din punct de vedere istoric. Şi în conceptul în care ne susţinem interesele naţionale, ar trebui să ieşim din logica zonei tampon şi să intrăm în zona de politică mare, regională.”

Antonia Colibăşanu: ,,Vedem cumva o renegociere a poziţiilor globale, mai mult decât poziţiile Rusiei versus UE şi Rusiei versus SUA”

,,Nu trebuie să ne îngrijoreze perspectiva unui război pentru că şi Rusia prin analiza sa înţelege care sunt pentru ea consecinţele unui astfel de război. Dar, pentru că suntem într-un punct de inflexiune la nivel global, trebuie să înţelegem că nu doar în Europa se fac astfel de presiuni, nu doar în Europa de Est există influenţe care se ciocnesc, ele există şi în Asia Centrală, şi în Asia de Est, Asia de Sud-Est. Prin toate aceste evenimente pe care noi le resimţim aici în zona noastră de frontieră, vedem cumva o renegociere a poziţiilor globale, mai mult decât poziţiile Rusiei versus UE şi Rusiei versus SUA, ci o recalculare globală a tuturor puterilor.”

Antonia Colibăşanu: ,,Geografia ne arată fundamentul, dar elementul politic ţine de tot ce înmagazinează un popor”

Ce ne arată geografia? Dar geopolitica? De ce este crucial de subliniat că Unirea se face, se simte şi se trăieşte în fiecare zi în care vieţuim în România?

,,Cred că este important de subliniat că Unirea se face în fiecare zi în care vieţuim în România şi în care înţelegem legătura aceasta mai mult decât aceea a ideii de naţionalitate şi civism. Mai mult în sensul istoric, mai mult în sensul etnic, mai mult în sensul cultural. Dacă primim geografic lucrurile, sigur că de multe ori spunem ce este diferit între locuitorii regiunilor şi asta este normal. Cu toate acestea, ne regăsim şi geografia ne ajută să ne regăsim şi să găsim românismul în celălalt. Cred că este cel mai important element de susţinere geografică pe care-l putem avea. Pentru că atunci când vorbim despre geopolitică, sigur că geografia ne arată fundamentul, dar elementul politic ţine de tot ce înmagazinează un popor”, a explicat Antonia Colibăşanu. 

,,Cred că este important să continuăm unirea în sensul în care nu ne dăm bătuţi problemelor care apar”

,,Ca domenii, eu cred încă în capacitatea românilor, în demografia română de a clădi. Demografia subliniază calităţile pe care le au românii. Am performat şi performăm, aşa cum am făcut-o şi în perioada sec. al XIX-lea şi în sec. XX-lea, la nivel internaţional şi la nivel local. Sunt oameni talentaţi, sunt companii talentate, sunt domenii de succes şi idei inovatoare pe care le putem susţine fiecare dintre noi până la urmă. Nu susţin ideea că statul nu ar trebui să aibă un rol, are un rol de echilibrare şi de susţinere a tot ce înseamnă talent demografic românesc. Dar, dar ar fi să subliniez un domeniu pe care ar trebui să-l susţinem pentru a-l îmbunătăţi, pentru a susţine această performanţă de care suntem capabili acela ar fi educaţia. Avem nevoie de educaţie, aşa cum avem nevoie de aer, pentru că talentul românesc se susţine prin educaţie.”

Ce-ar fi de împărţit între Rusia şi SUA? Dar între Rusia şi UE?

,,Relaţia cu China este primul lucru care vine în minte. China este şi ea o putere regională, poate chiar globală resurgentă în momentul de faţă. Trebuie să nu uităm faptul că şi Rusia are ieşire la Oceanul Pacific, aşa cum se întâmplă şi în cazul SUA. Aşa cum aţi menţionat, UE – prin platforma pieţei comune pe care o are – are o deosebită putere economică, iar această putere economică este cumva un element pe care îl poate folosi pentru a aplica presiune asupra Rusiei, asupra Chinei şi asupra SUA. Ce nu are UE este acea unitate politică, care la anumite momente o vulnerabilizează.”

Cât de importantă este componenta economică în ecuaţia şi în poziţionarea globală a fiecărei ţări?

,,Este o componentă economică în absolut tot pentru că societatea şi stabilitatea socială, deci stabilitatea politică este dependentă de economie. În cazul Rusiei, sigur că avem moneda despre care vorbiţi – energia. Şi atunci dependenţa pe care o are Rusia şi care îi dă inclusiv vulnerabilitate în momentul de faţă, în ceea ce priveşte stabilitatea politică şi socio-economică, îi dă cumva şi putere în sensul în care alte state sunt dependente de această resursă pe care Rusia o are”, explică interlocutoarea moderatorului Bogdan Nicolae. 

Antonia Colibăşanu: „Să nu uităm că România în Estul Europei are un rol fundamental în apărarea infrastructurilor critice”

Cât şi pentru cine contează atuurile şi potenţialul României? Cum baleiază România, prinsă între presiunea dintre Est şi Vest? Este ţara noastră un stat eşuat, aşa cum a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis?

,,Cred că România se confruntă cu multe probleme structurale. Suntem însă într-un context naţional şi global ieşit din comun. Un context extraordinar. Pandemia este un astfel de eveniment, un fenomen extrem. Nu putem să discutăm despre un stat eşuat în perspectivă strategică, în contextul în care România aduce şi susţine atuurile sale la ceea ce înseamnă valorile transatlantice, apărarea colectivă, participarea României în teatrele de operaţiuni.
Să nu uităm că România în Estul Europei are un rol fundamental în apărarea infrastructurilor critice, în ceea ce priveşte infrastructura cibernetică şi energetică, două elemente cheie care sunt recunoscute la nivelul UE. Ca atare, aş privi declaraţia preşedintelui Iohannis în contextul unei tragedii. Este normal ca  atunci când eşti sub imperiul tragediei momentului, putem spune că avem multe elemente care pot fi încadrate la elemente eşuate ale funcţiei statului. Asta nu înseamnă că România ca stat se poate încadra la state eşuate din punct de vedere strategic”, conchide Antonia Colibăşanu, invitată în cadrul emisiunii InSecuritate, de la Aleph News.