Cerere adresată magistraţilor UE, în dosarul lui Darius Vâlcov/ Apelul, suspendat până la soluţionare

Judecătorii vor trimite, astfel, la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curţii Constituţionale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2015/849 a Parlamentului European.

A doua întrebare către Curţii de Justiţie a UE se referă la art. 2 din Tratatul privind UE şi la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)”.

O altă întrebare cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vrea să sesizeze CJUE este aceea dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a ÎCCJ, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată, timp de 16 ani”.

Întrebarea a patra a instanţei supreme către CJUE este: „Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?”.

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituţională a stabilit că există un conflict între Parlament şi ÎCCJ şi a anunţat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.