O carte pe zi: „Gripa spaniolă din 1918” de Laura Spinney

Fragment din carte: „În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, un bucătar de la cantina taberei militare Funston din Kansas, Albert Gitchell, s-a prezentat la infirmerie cu durere de gât, febră şi cefalee. La ora prânzului, infirmeria avea de-a face cu peste 100 de cazuri similare, iar în săptămânile care au urmat s-au îmbolnăvit atâţia soldaţi, încât medicul-şef a rechiziţionat un hangar ca să-i poată găzdui pe toţi.

E posibil ca Gitchell să nu fi fost prima persoană atinsă de <

America intrase în Primul Război Mondial în aprilie 1917 şi, în toamna acelui an, tineri din diferite zone ale ţării, în special rurale, au început să se îndrepte spre taberele militare pentru a fi recrutaţi şi instruiţi pentru Forţele Expediţionare Americane (FEA) – forţele armate pe care generalul John Pershing, <

Tot în mai, gripa a fost raportată la Breslau (Germania), acum Wrocław (Polonia) – unde Pfeiffer era profesor de igienă pe timp de pace – şi în portul rusesc Odessa, la 1 300 de kilometri spre est. După ce noul guvern bolşevic al Rusiei a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale în martie, ieşind din război, germanii au început eliberarea prizonierilor ruşi. Mâna de lucru era puţină, aşa că, iniţial, germanii i-au ţinut pe loc pe cei apţi de muncă, însă, la presiunea mai multor societăţi de Cruce Roşie, au eliberat invalizii într-un ritm de câteva mii pe zi şi probabil aceşti <

Gripa spaniolă din 1918-1920 a fost unul dintre cele mai mari dezastre umane, poate nu numai din veacul trecut, ba chiar din toate timpurile. A infectat o treime din populaţia lumii, de la cei mai săraci imigranţi din New York, până la regele Spaniei, Franz Kafka, Mahatma Ghandi sau Regina Maria a României. Şi totuşi, în ciuda numărului mare de victime, între 50 şi 100 de milioane de oameni, a rămas în memoria noastră ca un factor secundar al Primului Război Mondial.

Scriiu editorii: „Relatând povestea din punctul de vedere al celor care au trăit şi au supravieţuit acelor vremuri şi bazându-se pe ultimele cercetări din istorie, virusologie, psihologie şi economie, Laura Spinney ilustrează cum pandemia a pus la încercare ingeniozitatea şi vulnerabilitatea oamenilor, dar a influenţat şi politica globală, relaţiile rasiale, structurile familiale, ca şi modul de percepţie al medicinei, religiei şi artei.”

„Cartea nu este doar o sondare, ci şi o reconstituire a trecutului. Pe măsură ce acţiunea progresează, gripa devine un personaj în sine, care se iveşte, cameleonic, în momente esenţiale ale istoriei, schimbând cursul unor evenimente care nu îi erau atribuite anterior… Captivantă.” – The Guardian

Laura Spinney – Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea. Editura Corint Istorie. Traducere din limba engleză de Roxana Olteanu. Prefaţă de Adrian Cioroianu. Postfaţă de dr. Emanoil Ceaşu. 378 pag.