COMENTARIU Lelia Munteanu: Cum arată un fake lockdown

Ultrareligioşii au găsit o formulă ingenioasă: au închiriat zeci de autobuze, pe care au lipit pancarta „Manifestaţie”, mişcându-se nestingheriţi din Bnei Brak spre Ireusalim şi din Ierusalim în toată ţara, fiecare unde îşi avea rudele. Deşi era clar că fac circuite de contaminare, nimeni nu i-a oprit. (Adevărata manifestaţie, cea din Balfour, nu s-a oprit, ba dimpotrivă).

În zonele locuite de arabi, totul a rămas deschis – restaurante, magazine. Unii au avut ghinionul să fie amendaţi, dar şi-au văzut de treabă în continuare.

Plajele Mediteranei, parcurile şi pădurile au gemut de lume. (Deşi sunt permişi doar 1000 de metri de „aerisire”, dacă îmbraci un trening şi  te dai sportiv poţi face înconjurul Israelului fără să fii întrebat de sănătate).

Pe şosele – balamuc. Maşinile sunt oprite la barierele poliţiei, dar dacă declari că mergi la serviciu, eventual cu un „coleg” în dreapta, treci fără probleme.

Ignorarea regulilor e semnul neîncrederii în autorităţi (cronicizată peste tot în lume). Însă nici autorităţile însele nu pun temei una pe deciziile alteia, acuzându-se reciproc de manipulare. Iar când toţi se ceartă, premierul Netanyahu se simte ca peştele în apă.

Un lockdown sub formă de şvaiţer (cum l-a catalogat, înainte de a începe, ministrul Sănătăţii, Yuli-Yoel Edelstein) nu serveşte nimănui, nu rezolvă nimic. Jurnaliştii isralieni îl numesc fake lockdown, anticipând iminenta instituire a unei carantine adevărate.