COMENTARIU Lelia Munteanu: „Nu avem nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu”

Incoerent, imprevizibil, impulsiv, Trump defilează fără altă strategie decât realegerea pentru al doilea mandat.    

Spre finalul declaraţiei susţinute la Casa Albă după atacurile iraniene asupra celor două bazelor militare americane din Irak, asigurând că sub conducerea sa Statele Unite şi-au câştigat independenţa energetică, Preşedintele a ţinut să sublinieze: „Nu avem nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu”.

Mulţi pot interpreta fraza – ţinând seama de logica tranzacţionistă a lui Donald J. Trump – ca pe semnalul unei iminente retrageri militare. Cu atât mai mult cu cât tocmai lansase NATO îndemnul de a se implica mai mult „în procesul din Orientul Mijlociu” (ceea ce Secretarul General  Jens Stoltenberg, s-a grăbit să promită).

Declaraţia „Nu am nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu” e doar încă una dintre fanfaronadele sale electorale. La fel de mulţumit de sine era şi în mai 2017 când, după mega-tranzacţia cu armament pe petrodolari saudiţi, s-a adresat de la Riyadh americanilor strigând victorios „Jobs, jobs, jobs!”.

„Nu am nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu” mi-a amintit de primul drum pe care l-a făcut preşedintele Statelor Unite după preluarea mandatului – în Langley. Acolo, pe 24 ianuarie 2017, jucând rolul de  entertainer al agenţilor CIA, a emis câteva judecăţi de valoare care atunci păreau aiuritoare, dar care s-au dovedit în timp a fi parte din viziunea sa asupra “procesului” din Orientul Mijlociu:

„Vechea expresie