COMENTARIU Lelia Munteanu: Premierul României a ieşit la urat

Era aproape de miezul nopţii. Stăteam în casă ca liliacul în supă, privind pe fereastră la cerul covid, fulgerat de girofaruri. Mă gândeam cu speranţă la următoarea reîncarnare, când – pe toate ecranele deodată – au ţâşnit două Ordonanţe Militare la rând. 5 şi 6.

„Situaţie complicată şi importantă”, „momente delicate, importante şi extrem de grele”, a declarat livid preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Am înţeles imediat că s-a intrat în Scenariul 4. (Mai există şi un Scenariu 5?).

Unul dintre  secretarii de stat de la Sănătate ne lămurise deja: „O eventuală modificare a lucrurilor poate interveni, dacă situaţia se schimbă”.

Suntem în război, ni s-a spus. Uitându-mă la corpul medical, mi-a venit în minte Primul Război Mondial, când li s-a ordonat ostaşilor să atace mitralierele germane cu pieptul gol, în câmp deschis. Chibiţii de pe canapea răcnesc la medici şi asistente: „Întoarceţi-vă în luptă!”. Îi acuză, furibunzi, de dezertare. Începe şi Războiul de pe Canapea.

Premierul a şi ieşit la urat: „Le urez condoleanţe familiilor care au avut decese în familie!”.

Astăzi, la ora cinsprezece zero zero, de la Cotroceni s-a pogorât însuşi Avalokiteshvara, Domnul Compasiunii, revărsând asupra noastră „un gând bun”, „o încurajare”, „grijă”. Ne-a asigurat că ei, înalţii responsabili, lucrează: „noi ne facem treaba”. („Treaba” sau datoria?). Şi ne-a încurajat: „Vor veni zile şi mai grele”. 

Bine că suntem pregătiţi.