COMENTARIU Liviu Mihaiu: Jurnalul celei mai de „k&?Ş@#f*t” campanii electorale de după ’89

Nu cred c-am ignorat vreodată mai mult şi mai bine, în cei 30 de ani de jurnalism politic, o campanie electorală. 

Reflexele mele originare sunt satirice şi sunt presetat în a căuta să mai şi râd într-o astfel de situaţie jenantă din viaţa unei naţiuni. Nici un Vadim, nici un Brătianu Cartof, nici măcăr un ultim clovn, precum Cumpănaşu, ultima memă care ţipa la noi şi ne dădea dracului pe toţi, în campania pentru primăria Bucureştilor.

Pur şi simplu nu mai ai de cine râde în anti clasa asta politică. 

Iohannis este de-un plictis şi o monomaniacalitate atât de anostă încât efectul Ficusului vs PSD s-ar putea să nu mai poată scoate mulţi votanţi din casă, pe 6 decembrie. De altfel, prevăd o prezenţă mai scăzută decât în 2016, când au ieşit la vot 39,49% dintre cei cu drept de vot. 

Cele mai notabile chestii, furate cu coada ochiului, din cea mai previzibilă şi neconvingătoare campanie electorală din istoria post decembristă, sunt mai jos: 

1.Singurul #cuvânt care mi-a atras atenţia în această campanie electorală, în care nici o injurătură celebră sau vreun pahar de apă-n faţă nu s-au petrecut, nu mai produc interes sau emoţie marelui public, este “Rezilienţă” dintr-un document al puterii şi care se numeşte aşa: „30,4 miliarde de euro prin

2. Singurul #candidat altfel din această campanie, mai proastă decât cel mai prost ministru al Educaţiei, a fost Valeriu Ciolan-Nicolae, ongistul rrom, vânătorul de CV-uri. Pronostic: va fi primul independent intrat în Parlamentul României.

3. Singurul #material de presă care a contat, la cote de audienţă la care PNLeul nu şi l-a putut imagina, a fost cel despre Ovidiu Ianculescu, ex-directorul de la Ape (SGA) -Tg Mureş-înlocuit de un “juvete trimis de la partid”, demis şi el la rându-i, în încercarea PNLeului de a şterge chimioterapeutic documentarul video.

4. Singurul #gest politic care a contat în komentariatul politic românesc intelectual este adeziunea de vot pentru PNL a independentului Nicuşor Dan, cel mai dorit primar al Capitalei, un gest matematic-pecuniar, la fel de necesar ca apa caldă în ţevile bucureştenilor, pentru recompensa în miliarde date primăriei de către viitorul guvern liberal.

5. Singura #frondă din timpul celei mai politice luni din an a fost cea a rebelului Teodosie Tomitanul, care le-a dat rău la sociopoluri liberalilor cu chemarea de Sfântul Andrei, refuzată de statul român îngrijorat de orice înghesuială religioasă. De unde şi anunţul-mită electorală de ultimă oră al Comitetului de Salvare Naţională Pandemică: 

„În Biserică la slujbele de Crăciun şi Anul Nou!” 

Doamne Ajută să fim mai haioşi măcar la următoarele alegerile prezidenţiale!