Cristina Tarcea îl acuză pe Iordache în legătură cu sesizarea la CCR: Ceea ce s-a întâmplat azi mi se pare un abuz / Întrebată dacă va mai candida la şefia ÎCCJ: Să citez din clasici? Aproape m-am hotărât

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare, în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de 3, excepţie întemeiată pe aceleşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal investită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului şi te duci la o altă instituţie a statului aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de juecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie", a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea TV.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a spus că, potrivit legii, cel chemat să interpreteze şi să aplice legea este judecătorul obişnuit.

„Nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe, ci să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie. Conform principiilor clasice ale dreptului, cel care este chemat să spună dreptul ,a dică să aplice legea şi să interpreteze legea, este judecătorul, judecătorul obişnuit. Dacă nu mai avem încredere în el, haideţi să desfiinţăm instanţele de judecată şi să creeăm alte instituţii cărora să le atribuim competenţa de a soluţiona cauzele", a completat Tarcea.

Curtea Constituţională va dezbate, pe 2 aprilie, conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de corupţie, pe tema completelor specializate. Sesizarea a fost depusă la CCR, vinerea trecută, de Florin Iordache şi vizează articolul 29 alineatul (1) din actul normativ care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţa a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Posibila candidatură

Cristina Tarcea a anunţat, luni seară, că „aproape s-a hotărât" dacă va mai candida pentru un mandat în fruntea instanţei supreme.

Cristina Tarcea a amintit că mandatul la conducerea instanţei supreme îi expiră în septembrie.

„Să citez din clasici? Aproape că m-am hotărât. Aproape că m-am hotărât. Mai întâi trebuie să fiu eu foarte convinsă că această acţiune disciplinară nu are, printre alte scopuri, şi acela de a mă împiedica să mai candidez", a declarat preşedintele instanţei supreme, întrebată dacă va mai candida pentru un mandat la conducerea ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că Secţia de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ia decizia în cazul numirii preşedintelui instanţei supreme.

"E una dintre modificările care au fost aduse legii 303, prin modificările de astă-vară. Preşedintele nu are niciun rol. Niciunul. Numirea se face de către Secţia de Juecători a CSM. În septembrie, când a intrat în vigoare legea de modificare a legii 303 (i-a fost luată preşedintelui această atribuţie - n.r.)", a completat Tarcea.

Preşedintele instanţei supreme a precizat însă că faptul că preşedintele instanţei supreme este numit de Secţia de Judecători din CSM nu i se pare o decizie legislativă greşită. "Este o soluţie legislativă bună pentru că aşa trebuie să fie într-un stat de drept. În cariera şi promovarea judecătorilor, nu trebuie să aibă un cuvânt de spus decât corpul judecătorilor. Problema este alta. Din punctul meu de vedere, problema medierii cuiva din exteriorul puterii judecătoreşti s-ar putea pune doar în ipotezele în care ar exista dubii cu privire la o echidistnţă totală a acelei instituţii. Dacă vă uitaţi în spaţiul public, cred că numai de dubii vă loviţi. Asta e realitatea românească", a conchis Cristina Tarcea.

Despre completurile de 5

Cristina Tarcea a anunţat, de asemenea, că ministerul Justiţiei a cerut ÎCCJ un punct de vedere privind o OUG pe completurile de 5, Înalta Curte transmiţând luni instituţiei conduse de Toader că un asemenea act normativ e neconstituţional.

„Acum în cea ce priveşte OUG vreau să vă spun faptul că am primit o adresă, joia trecută, în care ni se cerea un punct de vedere cât de curând posibil cu privire la posibilitatea emiterii unei OUG pe completele de 5 prin care să se pună termenele de a ataca cu contestaţie în anulare toate hotărârile definitive pronunţate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Am trimis un punct de vedere Ministerului de Justiţiei chiar astăzi în care l-am încunoştinţat că din punctul nostru de vedere o asemenea OUG este neconstituţională", a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a motivat punctul de vedere transmis către ministerul Justiţiei.

„Şi de ce? Pentru că prin decizia în care CCR a constatat conflictul de la 2014, deşi Guvernul a pretins să se ia măsuri de soluţionare a conflictului cu începere de la nu a acceptat această cerere. CCR a făcut distincţia pentru cauzele aflate pe rol şi cauzele viitoare. Iar în ceea ce priveşte cauzele aflate pe rol CCR în termen lipsiţi de echivoc, dacă îmi aduc bine aminte era vorba de paragrafele 195-197 a arătat că doar deciziile care mai sunt în termenul de declarare a contestaţie în anulare pot fi atacate prin contestaţie în anulare. Prin urmare iarăşi este important de subliniat faptul că întotdeauna prin decizia care se constată un conflict de constituţionalitate de regulă CCR spune ce sarcină are parte implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situaţia dosarelor soluţionate în anul 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat şi o să mai repet că o mare de avocaţi competenţi, o mare de judecători competenţi nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018 şi s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta curte sunt compuse nelegal", a mai spus Cristina Tarcea.

Magistraţii sunt doar judecători

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a mai declarat că, din punctul său de vedere, magistraţi sunt doar judecătorii, precizând însă că legea fundamentală le prevede momentan acest statut şi procurorilor.

„Potrivit Constituţiei României, procurorul face parte din autoritatea judecătorească, procurorii constituie o secţie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe Constituţie, procurorii sunt magistraţi. Problema este dacă aceste dispoziţii constituţionale reprezintă sau nu reprezintă un principiu în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea procurorilor de acceptat, potrivit jurisprudenţei şi legislaţiei europene", a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.

Preşedintele ÎCCJ a precizat că, din punctul său de vedere, doar judecătorii sunt magistraţi.

"Ei au puteri diferite, procurorul face urmărire penală, judecătorul dă soluţia. Nu au chiar statut comun pentru că judecătorul este inamovibil, procurorul este doar stabil, unii spun că şi independent, alţii spun că n-ar fi independent şi asta de acum e de natură a da probleme, că nu este independent, pentru că în sistemul european există cam trei modalităţi de regelementare a statului procurorului. Din punctul meu de vedere, magistraţi sunt doar judecătorii. Dar până nu revizuim Constituţia şi din acest punct de vedere, nu avem ce să facem, trebuie să acceptăm ideea că şi procurorii sunt magistraţi, dar cu alt statut decât judecătorii", a completat Cristina Tarcea.