Absurdul şi stupidul au resurse nebănuite şi nemărginite.
Cum altfel, dacă şeful Poliţiei Capitalei ocupă funcţia respectivă ca „zilier” sau „ziler”, după cum mai acceptă Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
În sfârşit, hai să-i zicem „zilier”…
Probabil pentru a avea şi el un serviciu, chiar ca zilier, acest ofiţer este desemnat în funcţie, zilnic, prin dispoziţie a şefului ierarhic care şi el, de multe ori, este tot împuternicit sau „desemnat”.
Instituţia asta a „desemnaţilor” este o găselniţă a şefilor Poliţiei Române.
N-are nimic de-a face cu legea. E „din burtă”.
Legea zice că, în situaţii absolut excepţionale, se poate numi un împuternicit la comanda unei unităţi pe o perioadă de şase luni.
Dacă situaţia aia excepţională continuă a produce efecte, legea mai zice că împuternicirea poate fi prelungită cu încă şase luni.
În aceste ultime şase luni însă e obligatorie organizarea concursului de ocupare a funcţiei cu îndeplinirea tuturor condiţiilor formale.
Într-un cuvânt, după un an, gata, s-a terminat şi trebuie să fie numit un şef cu puteri deplin consacrate prin promovarea unui examen.
Pe cei de la Interne îi interesează spre deloc toată treaba.
Forţând legea, ba chiar violând-o, şefii miinisterului şi ai poliţiei au făcut un concurs de ruşinare a legii.
L-au şi câştigat!
Au inventat instituţia „desemnării” împotriva bunului simţ elementar şi, mai ales, a celui juridic.
Pentru asta emit în fiecare zi câte o dispoziţie prin care desemnează, pentru o zi, şefii unităţilor în cauză şi tot aşa până când au ei chef sau interes.
Mai degrabă, interes.
Auzisem de hora popilor dar e clar că, iată, s-a lansat şi hora generalilor.
Mă rog, a chestorilor…
În hora asta perversă a intrat şi ministrul de Interne.
Ca şi mulţi dintre predecesori, de altfel…
Cel actual ne spune că situaţia e inadmisibilă şi că va lua măsuri drastice.
Pardon?!
Păi, el e cel care a numit de la începutul anului sute de împuterniciţi, iar aceştia, pe „desemnaţii” cei de neînlocuit.
Ministerul ăsta e trist la cap…