Eurodeputatul Victor Negrescu, la Interviurile lui Cristoiu: Bruxelles-ul nu a cerut reforme nepopulare pentru banii din PNRR

Europarlamentarul Victor Negrescu spune că Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum a fost prezentat echipei PSD, înainte de a ajunge în Parlament, este inconsistent, neglijent pe alocuri şi lipsit de viziune în ceea ce priveşte folosirea celor 29 miliarde de euro alocaţi României.

Victor Negrescu susţine că fiecare partid din coaliţie şi-a luat partea din acest plan, PNL mergând pe infrastructură, USRPLUS pe instrumente financiare şi ONG-uri, iar UDMR pe administraţia locală.

Europarlamentarul PSD remarcă lipsa finanţării prin granturi a IMM-urilor, agriculturii şi HORECA, deşi au fost grav afectate de restricţiile din pandemie, acestora acordându-li-se doar împrumuturi.

Victor Negrescu demontează, totodată, ideea că reprezentanţii Comisiei Europene au condiţionat acordarea banilor din PNRR de realizarea unor reforme nepopulare cum ar fi îngheţarea pensiilor şi salariilor şi creşterea taxelor, acuzând guvernanţii că folosesc Bruxellesul pentru propriile interese  şi obiective.

Europarlamentarul PSD susţine că  guvernanţii vor să împingă aceste reforme în a doua parte a programului de finanţare, care se încheie în august 2026, astfel încât ele să fie aplicate de noua putere instalată după alegerile din 2024.

Prezentăm principalele declaraţii ale europarlamentarului PSD Victor Negrescu la Interviurile lui Cristoiu, sâmbătă seara, la Aleph News:

Despre cum a fost eurodeputat doar cu numele

Victor Negrescu: România a negociat, de fapt, ca urmare a unor discuţii purtate la Bruxelles această idee că va primi un loc suplimentar în Parlamentul European, că va reveni la 33 de eurodeputaţi ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE. Şi iată Marea Britanie a ieşit şi eu am primit acest mandat. Eu sunt al 33-lea eurodeputat român. De fapt acest mandat l-am primit din iunie 2019, dar am avut un mandat suspendat. Adică aveam toate obligaţiile legale şi nu aveam drepturile. Era o situaţie foarte incertă, inclusiv autorităţile din România impuneau incompatibilităţile mandatului de eurodeputat fără să am niciun drept. Eram eurodeputat fără loc. Eram cu numele, dar nu eram cu drepturile. Şi a fost o situaţie foarte, foarte stranie, şi din punct de vedere uman, dar vă spun ceea ce spuneam şi atunci: preferam ca Marea Britanie să nu iasă din UE chiar dacă eu nu-mi începeam mandatul de eurodeputat pentru că miza este mult mai mare şi ieşirea Marii Britanii din UE îi costă şi pe ei, şi pe noi.

Despre criza de identitate a stângii

Victor Negrescu: Eu nu cred că stânga este atât de slabă pentru că este a doua forţă politică. Într-adevăr eram obişnuiţi să fim prima forţă politică. Asta este o realitate. Sunt câteva zone din Europa unde stânga a pierdut teren. Vorbim de Polonia, inclusiv în Germania, unde suntem parte din coaliţia de guvernare, dar suntem pe locul doi. Sperăm ca la următoarele alegeri să se schimbe lucrurile. În Franţa, unde au fost schimbări şi unde centrul a preluat foarte mult din electoratul nostru, dar sunt convins că putem să redevenim o forţă şi în plan european. Eu cred că o criză de identitate a stângii pentru că ne-am distanţat foarte mult de valorile noastre. Sper să ne recâştigăm aceste valori şi evident pe lângă identitate este foarte important să ne asumăm un leadership.

Despre criteriul verde în licitaţii publice, după modelul german

Victor Negrescu: În anumite zone din Europa, ecologiştii au preluat din electoratul nostru, dar există exemple pozitive unde noi am reuşit să venim cu mesajele acestea ecologiste. O facem şi aici în PSD, am avut câteva acţiuni în sensul ăsta şi o propunere legislativă foarte interesantă după model german se numeşte criteriul verde. Adică,  atunci când se face o licitaţie publică, furnizorul este în proximitate şi poluează mai puţin pentru a produce un produs sau pentru a livra un serviciu, acesta ar trebui să primească un punctaj suplimentar. Adică privilegiem ideea asta, să nu polueze cel care îţi furnizează serviciile. Mi se pare o idee interesantă, după model german. (…) Cred că este o direcţie pentru noi de urmat, stânga trebuie să se modernizeze.

Cui i-a aparţinut ideea unui plan european de redresare post-pandemie

Victor Negrescu: Pentru că toate statele europene au traversat această pandemie şi au întâmpinat dificultăţi, mai ales economice, s-a decis  să se elaboreze un plan european de relansare economică. Ideea a venit de la premierul spaniol, Pedro Sanchez, social-democrat, care întâmpină dificultăţi inclusiv pentru Spania de a se împrumuta şi de a avea acces la resurse. Şi el a venit cu ideea unui plan Marshall european, ulterior a fost preluată de preşedintele Franţei şi s-a ajuns prin discuţii să creăm un plan european. Acest plan european urmează să fie finanţat din împrumuturi. Deci UE se împrumută pentru noi toţi pentru a finanţa acest plan în valoare de 750 miliarde de euro. Statele membre trebuie să returneze toată suma. Returnăm suma prin creşterea contribuţiei la bugetul UE, prin noi taxe europene şi prin plata unor împrumuturi directe.

De ce a scăzut bugetul alocat României

Victor Negrescu: Iniţial, România trebuia să primească undeva la 33 miliarde de euro, însă la începutul acestui an România a acceptat recalcularea pe baza respectivei formule şi am scăzut la 29 de miliarde. Am pierdut cam 4 miliarde. Dacă eram aşa buni negociatori, nu acceptam recalcularea. Şi europenii râd de noi, am discuţii cu foarte mulţi oficiali europeni,  când le mai povestesc ce  se comunică uneori, că la Bruxelles am dat cu pumnul în masă, am rezolvat, ei râd pentru că ştiu discuţiile de acolo. Discuţiile de acolo sunt cele pe care le vedem în imagini. Un reprezentant al României care merge cu o geantă şi mai citeşte din când în când un mesaj scris de diplomaţi. Asta e, din păcate, realitatea politicii externe practicate de România. De multe ori câştigăm de pe urma formulei europene, alteori, dacă deschidem gura, chiar am putea face mai multe lucruri.

România şi Italia, singurele care iau împrumuturi directe

Victor Negrescu: Sunt state care au luat partea aceasta denumită de noi granturi, adică partea aceea pe care o returnezi numai prin creşterea contribuţiei la bugetul european şi taxele europene şi sunt state care au luat şi împrumuturi direct. De cele mai multe ori statele au evitat să ia împrumuturi direct. Momentan, doar România şi Italia iau acel împrumut direct. În cazul României, vorbim despre 15 miliarde de euro, care riscă să crească datoria publică a României spre 60% din PIB ceea ce poate fi periculos în ceea ce înseamnă cerinţele europene.

Despre cum ar trebui să folosim banii de la Bruxelles

Victor Negrescu: Noi ar trebui să fim în stare să investim respectivele sume în proiecte care generează ulterior venit pentru ţară, încasări mai mari, pentru a returna aceste sume de bani. Ori, eu nu am văzut în plan această idee, că noi, prin finanţările pe care le aducem, creăm stimulente economice pentru a returna banii în termenul dat. Şi aici e principala problemă la acest plan de redresare economică. Adică avem finanţarea unor proiecţele, a unor nevoi în stânga în dreapta, proiecte din sertare.

Cum e folosit PNRR de actuala coaliţie

Victor Negrescu: Din păcate, planul  este prezentat aşa ca o soluţie la toate problemele când de fapt ar trebui să fie folosit pentru a rezolva principala problemă pe care o are România – lipsa noastră de competitivitate, faptul că România nu mai reuşeşte să fie prezentă pe piaţa unică europeană, nu mai avem lucruri pe care să vindem în exterior, nu mai avem capacitatea de a produce, şamd.

Victor Negrescu: Haideţi să vă dau un exemplu. Linia de tren pe hidrogen de la Reşiţa la Timişoara. Este un proiect bun. Dar care este problema în proiectul pe care l-au redactat ei: tehnologia nu e produsă în România Dacă vrei să faci o linie pe hidrogen, unică în România, poate ar fi oportun să discuţi în aşa fel încât parte din realizarea acelei linii să fie rezultatul unor producţii în interior. Să aduci tehnologie la noi în ţară, să aduci inovaţie, să dezvolţi capacitate de producţie, adică asta nu s-a înţeles.

De ce nu primesc bani IMM-urile, HORECA şi agricultura

Victor Negrescu: Nu avem nicio finanţare pentru IMM-uri. Adică noi am făcut un plan de relansare, IMM-urile sunt în criză (…) nu există nicio finanţare pentru IMM-uri, pentru HORECA, pentru agricultură. Sunt doar instrumente financiare . Adică ei împreună cu BEI vor da bani la bănci să împrumute anumite companii. Ăsta e singurul mecanism pe care l-au găsit. Din discuţiile mele cu oficialii guvernamentali răspunsul pe care l-am primit a fost că ei nu consideră că mediul privat trebuie să primească granturi. Ori e o prostie.

Despre disputele din coaliţie pe PNRR

Victor Negrescu: Cred că au fost dispute în coaliţie. De aceea au mers cu un plan de 41 de miliarde pentru că toţi au vrut bani. Cred că a fost şi o formulă. matematică de distribuţie între ministere şi pe culoare politică pentru că altfel nu-mi explic. Nu durează aşa mult să scrii. Comisia Europeană ne-a pus la dispoziţie tot. Adică şi documentul ăla Excel, pe care îl completezi tu ţi l-a dat UE, nu trebuia să-l creezi tu. Nu trebuia să creezi nimic. Trebuia să compltezi nişte formulare date de la Bruxelles şi ai avut câteva luni să faci lucrul ăsta.

Ce a urmărit să obţină fiecare partid din coaliţie prin PNRR

Victor Negrescu: Sunt trei viziuni diferite. PNL a avut proiectul preşedintelui cu autostrăzile, dar  în mod special sunt interesaţi de distribuţia sumelor de bani către  autorităţile care sunt apropiate de ei. O să fie un proiect pilot gaz cu hidrogen. Vom vedea unde se va implementa. Unde au ei forţă politică mai mare sunt proiecte concrete scrise acolo. De exemplu, metroul din Cluj, care e interesant, e un proiect bun, dar puteau să întrebe şi alte localităţi dacă vor proiecte similare. (…) Câteva staţii, nu tot metroul. Ca şi cu autostrăzile. Ei nu finanţează toate autostrăzile. De exemplu A7, nu finanţează traversarea Carpaţilor, cum spunea premierul greşit la Parlament. Ei finanţează loturi şi niciun lot nu trece Carpaţii. USRPLUS a mers către instrumente financiare cu băncile şi un fond special pentru ONG-uri pentru că ei speră ca doar anumiţi parteneri să aibă acces, iar eu invit acum , profit de ocazie, ca toate ONG-urile să aplice la acel fond. UDMR, autorităţile locale, zona în care ei au impact politic şi  nişte proiecte la care ei le-au dat deja drumul ca miniştrii. UDMR cred că a obţinut tot ce şi-a dorit.

Despre falsa iluzie că banii depind de reforme

Victor Negrescu: Ei vor să inducă această iluzie că banii depind de reforme. Este fals. Banii nu depind de reforme. Ar fi trebuit să fie legată reforma de proiecte, dar nu e nicio legătură. Reformele sunt separate, proiectul lor politic, banii sunt separaţi pe proiecte care puteau fi făcute mai bine (...) Ei caută să spună că Bruxelles-ul ne impune. Eu am spus că acest plan, aşa cum l-au prezentat ei, şi reformele, poate fi un nou MCV pentru România. Pentru că ei practic s-au dus cum s-a dus Monica Macovei la momentul respectiv să ceară MCV ca să finalizăm capitolul pe Justiţie, acum noi mergem şi spunem: daţi-ne cele 29 de miliarde, am greşit planul, planul e prost, dar pentru că am venit cu reformele astea poate poate ne daţi cele 29 de miliarde. Bruxelles-ul n-a cerut, sincer vă spun, Bruxelles-ul nu a cerut lucrul ăsta. N-a cerut să facem reforme nepopulare. Pentru că ştiţi cum îi zice la plan, planul de redresare şi rezilienţă. Rezilienţă înseamnă să păstrezi coeziunea la nivelul societăţii, ori toate aceste proiecte pe care ei le pun creează tensiuni sociale, nu au nicio legătură cu rezilienţa. Deci, era foarte simplu pentru noi să venim cu o viziune de viitor şi să venim cu alte soluţii decât cele cu care a venit actualul guvern.

Victor Negrescu: Vor să asocieze proiectul lor politic cu acest plan. Reforme nepopulare pe care înţeleg că vor să le programeze pentru ultima parte a acestui program de finanţare. Pentru că programul duce până în august 2026. Şi ei, pe calendarul pe care îl vor face, vor duce reformele cele mai puţin populare în a doua parte, când, eventual se schimbă guvernarea, după 2024. În contextul ăsta, da, clar nu suntem de acord cu acest plan. (…) Îngheţarea pensiilor, reforma administraţiei cu îngheţarea salariilor, creşterea taxelor (…) din nou folosesc, practic, Bruxellesul pentru propriile lor interese  şi obiective.

Despre investiţii şi primul autobuz pe hidrogen românesc

Victor Negrescu: Există două proiecte pentru a se crea fabrici de hidrogen la noi în ţară, dar trebuie să le finanţăm adecvat şi să nu ajungă în stânga sau dreapta, în funcţie de interese.(…) Universitatea Politehnică din Bucureşti a dezvoltat un autobuz. Avem un autobuz românesc, care merge pe bază de hidrogen. Dacă tot investim, eu aş fi investit în acea inovaţie românească, până să ne cumpere cineva autobuzul făcut de cercetătorii noştri de la Politehnică. Aici ducem lipsă. Noi vrem doar să importăm tehnologia asta. O instalăm şi gata. Pe urmă tot timpul o să plătim companiile străine să ne facă retuşurile şi modernizările şi vom depinde de acele companii în anii care urmează, când de fapt, ar trebui să le convingem să vină în ţară.

Despre dezinteresul faţă de transformarea verde a României

Victor Negrescu: Avem dificultăţi în a aduce producţie de înaltă tehnologie la noi în ţară. De ce nu se preocupă guvernanţii? Pentru că primele obiective în materie de transformare verde sunt fixate pentru 2030 şi pe urmă cele mai importante obiective sunt pentru 2050. Eu cred că ei nu se văd la guvernare în momentul respective şi pur şi simplu nu-I preocupă. Ori pentru cineva încă tânăr ca mine este esential să conducem această transformare pentru că dacă nu vom reuşi, România rămâne în urmă, vom pierde foarte mulţi bani şi de asemenea, perspectivele de dezvoltare pentru ţară rămân limitate. Deci înţeleg foarte bine care e miza pentru următorii ani. Ori, noi nu investim, nu avem nici măcar specialişti care să lucreze în domeniu pentru că fie am închis şcolile, fie nu mai avem profesori pentru a preda. Ar trebui clar o strategie de ţară pe acest subiect şi miza este enormă.