Dicţionarele consemnează pe larg amănunte din viaţa Matildei-Marie Feliksovna Kşesinskaia (1872-1971), cunoscută şi ca prinţesa Romanovskaia-Krasinskaia, după căsătoria ei. A fost o balerină de origine polonă, dintr-o familie nobilă, dar născută în Rusia. A studiat la Şcoala de Balet Imperială din Sankt Petersburg, a intrat în teatru în 1890, iar cinci ani mai târziu era Prima Ballerina Assoluta. Avea o tehnică strălucită, farmec şi frumusţe, drept care nu numai a răzbit imediat, ci a zdrobit şi inimi. A avut legături strînse cu familia imperială, s-a spus că ar fi fost amanta viitorul ţar Nicolae al II-lea, înaintea căsătoriei acestuia şi pe când ea nu avea decât 17 ani, iar mai târziu s-a căsătorit ea însăşi cu Marele Duce Andrei, vărul Ţarului Nicolae al II-lea.
Scriu editorii: „Născută în Rusia ţaristă, într-o familie de artişti, Matilda Kşesinskaia a studiat baletul de la o vârstă fragedă, dovedind un talent ieşit din comun. În cadrul spectacolului de debut s-a făcut remarcată nu doar de către ţar şi de către ţarină, profund impresionaţi de măiestria sa, ci şi de către ţarevici, care a fost de-a dreptul vrăjit de frumuseţea ei. Între cei doi tineri s-a înfiripat o poveste de dragoste romantică şi tragică, deopotrivă, care a durat mai bine de trei ani, până când Marele Duce s-a logodit cu viitoarea împărăteasă Alexandra.
Autoarea îşi descrie într-un mod plin de culoare cariera, prieteniile şi duşmăniile, dar şi amorurile, căci a fost iubita lui Nicolae al II-lea şi a doi Mari Duci, dintre care unul, Andrei Vladimirovici, vărul ultimului ţar, i-a devenit soţ.
Dragoste şi trădare, lux aristocratic şi sărăcie lucie, război şi pace – această poveste le are pe toate, reuşind să captiveze şi, totodată, să deschidă o fereastră spre una dintre cele mai fascinante perioade din istoria Rusiei: ultimele decenii ale imperiului şi Revoluţia Roşie care a adus sfârşitul unei lumi.”
Matilda Kşesinskaia – „Matilda. Prim-balerina Teatrului Imperial Rus şi amanta Ţarului Nicolae al II-lea”. Traducere de Alina Bâltâc. Editura Corint istorie. 416 pag.