O carte pe zi: „Cea care nu mai era” de Boileau Narcejac

O încântare şi în această traducere nouă.

Boileau-Narcejac este numele sub care au publicat şi devenit celebri doi scriitori francezi – Pierre Boileau (1906-1989) şi Thomas Narcejac (1908-1998).

Colaborarea lor a fost atât de fructuoasă, încât au publicat 43 de romane, 100 de povestiri şi patru piese de teatru. Dar succesul cel mai mare l-au obţinut cu câteva romane poliţiste, între care cel de faţă, publicat în 1952. În aproape tot ce au scris, Boileau se ocupa de intrigă, iar Narcejac de atmosferă şi caracterizări.

Kevin De Bruyne confirmă plecarea de la Manchester City în vară, după o perioadă de glorie

Elon Musk, în vizorul UE. Autoritățile europene de reglementare pregătesc sancțiuni majore împotriva platformei X

Romanul apărut în 1952 şi refuzat iniţial de câteva edituri a cunoscut un succes mondial, numeroase ediţii şi, mai ales, numeroase adaptări cinematografice. În 1955, Henri-Georges Clouzot a ecranizat romanul sub titlul „Diabolicele”, cu Simone Signoret, Vera Clouzot şi Paul Meurisse (romanul a fost apoi reeditat chiar sub acest titlul, „Diabolicele”). În 1996, americanul Jeremiah S. Chechik a realizat un remake al filmului, cu acelaşi titlu, cu Isabelle Adjani, Sharon Stone şi Chazz Palminteri. De subiect s-a ocupat şi televiziunea: 1974 – „Reflections of Murder” telefilm american, realizat de John Badham; 1993 – „House of Secrets”, telefilm american realizat de Mimi Leder; 1991 – un film realizat de rusul Iuri Beleny; 1991 – Elveţia, „Cea care nu mai era” regizat de Pierre Koralnik.

Prin urmare, cartea pe care o semnalăm este un roman poliţist clasic, asupra subiectului căruia nu vom insista.

Scriu editorii: „Fernand Ravinel, un reprezentant de vânzări cu o existenţă banală, pune la cale împreună cu amanta lui să-şi ucidă soţia. Miza: o poliţă de asigurare mai mult decât generoasă. Dar când trupul fără viaţă al consoartei dispare şi Ravinel primeşte o scrisoare semnată chiar de ea, realitatea şi halucinaţiile se îmbină într-un melanj patologic”.

E vorba nu numai de un roman poliţist bun, ci şi de un roman psihologic foarte bun.

„Cu toate că, de la apariţie, ideea romanului a fost «furată» de atâtea ori încât şi-a pierdut întrucâtva caracterul inovator, cartea rămâne un exemplu suprem al unei trame poliţiste atent şlefuite” – Barri Forshaw, The Independent

„Cititorul e atât de captivat de poveste, atât de mult tachinat cu aluzii şi îndoieli subliminale, încât finalul zdrobitor de neaşteptat capătă o credibilitate imediată şi cumplită, atât în privinţa acţiunii, cât şi a personajelor. Când termini lectura ai impresia că tocmai ai scăpat din logica teribilă a unui coşmar.” – World of Authors, 1950-1970

Boileau Narcejac – Cea care nu mai era. Traducere din limba franceză de Delia Tuică. Crime Scene Press. 164 pag.