COMENTARIU Lelia Munteanu: Cele trei avantaje ale Israelului în faţa molimei

Într-un interviu acordat aseară Canalului 12, generalul în retrategere Ehud Barak, fost şef al Statului Major şi fost prim ministru al Israelului (1997-2001), a identificat cele trei avantaje ale Israelului în faţa molimei: o singură poartă de intrare în ţară, o populaţie tânără şi un corp medical admirabil.

 

Cât despre gestionarea de către autorităţi a coronacrizei, Barak (un vechi şi consecvent inamic al premierului în funcţie) a declarat că Netanyahu e un comunicator talentat, dar un manager mediocru spre catastrofal atunci când se impune luarea unor decizii.

 

Fostul şef al Statului Major face parte dintre aceia – tot mai numeroşi în ultima vreme – care cred că gestionarea crizei trebuie predată Apărării, iar Ministerul Sănătăţii să-şi menţină exclusiv atribuţia de a stabili standardele, regulile, demersurile din punct de vedere medical, pentru că nu-şi va putea pune niciodată în aplicare la scară largă măsurile epidemiologice. E tocmai ceea ce nu doreşte Bibi, să împartă puterea cu Ministerul Apărării, şi motivul pentru care nu va declara situaţia de urgenţă.

 

Care ar trebui să fie strategia ieşirii din izolare, promisă de autorităţi după Pesah? se întreabă Ehud Barak. Oricare ar fi, trebuie să se producă selectiv. Vârstnicii de peste 70 de ani – menţinuţi în carantină, iar focarele de infecţie (localităţile şi cartierele cu un număr mare de pozitivi la mia de locuitori, majoritar cele ale ultrareligioşilor) – izolate în continuare. Dar restul trebuie să iasă la muncă, exceptând lucrătorii din cafenele, restaurante, şcoli, grădiniţe şi aviaţia civilă.

 

(Problema ar fi că, deşi Netanyahu s-a lăudat, în urmă cu două săptămâni, că Israelul va ajunge la 30.000 de teste pe zi, abia dacă se fac 6.000. Iar fără teste, orice strategie a ieşirii din izolare e lipsită de minimul fundament epidemiologic).   

 

O veste bună e că Armata a încheiat construcţia unui spital de campanie cu 450 de paturi, în curtea spitalului Tel HaShomer. Acesta va trata bolnavi cu simptomatologie uşoară şi medie, cu medici şi paramedici militari. Deocamdată spitalul nu a fost deschis, din cauza conflictelor fără sfârşit dintre Apărare şi Sănătate.

 

Şi o altă veste bună: prestigiosul Institut Weizmann a primit, în sfârşit, avizul de a face sondaje Corona, pentru a studia dezvoltarea epidemiei, testând locuitorii din Bnei Brak şi alte zone din ţară – un demers asemănător „testării aleatorii” pe un eşantion de bucureşteni anunţată de  Institutul Balş şi Primăria Generală, dar fără instrumentarul ştiinţific şi logistic al complexului academic din Rehovot.