Pişichereşte, vrea mandatul înapoi, acum că vocea Stăpânului – aflat la Glasgow, la o şedinţă de shutting cu liderii lumii – a dat undă verde alianţelor.
Mă uit cu întristare cum îşi dă singur şuturi în tur acest personaj care a fost Şeful Statului Major şi se jura că nu-şi doreşte nimic mai mult decât să mănânce în glorie pensia patriei recunoscătoare.
Cu Câţu în cârcă, rezervistul leagă cu greu două vorbe şi când, transpirând sub mască, reuşeşte să le înoade, i se dezleagă la noi ordine.
Am greşit grav compătimindu-l că e târât într-o uriaşă golăneală politică. De fapt, asta îşi doreşte cu ardoare. Nici o umilinţă nu e prea mare, dacă la capătul ei, în 2024, speri să-ţi cânte imnul la Cotroceni. Pe urmă, regulile golfului se învaţă repede.
L-aş deranja din combinatorica politicianistă, dacă aş îndrăzni să-l informez că moralul românilor e la pământ şi că, în teatrul de operaţii al covidului, azi au mai murit 591 de combatanţi.