Marius Tucă Show. Renate Weber: Actul de justiţie e diferit de ceea ce trebuie să facă serviciile de informaţie

Despre drepturi şi liberătăţi pe care le avem cu toţii ca simpli cetăţeni al României am vorbit marţi seară la Marius Tucă Show. Învitată a fost Avocatul Poporului, Renate Weber, a cărei sesizare la Curtea Constituţională a României privind două articole din Legea Carantinării – măsura internării obligatorii şi detaşarea personalului medical, paramedical şi auxiliar specializat din sistemul public - a fost respinsă.

Renate Weber spune că, în realitate, nu a pierdut ea, ci cetăţenii. ”Eram ferm convinsă că nu resping sesizarea pe detaşarea personalului medical.”

Avocatul Poporului precizează că a primit plângeri de la medici, care au ajuns la un grad de epuizare ”cred că au văzut mai multă moarte decât în toată cariera lor”. Renate Weber consideră că aceştia au nevoie de mai multă susţinere.

Cei care se consideră nedreptăţiţi, să meargă în instanţă!

”Sorin Matei: Aş întreba-o pe dna. Weber ca Avocat al Poporului, cum se asigură, potrivit Constituţiei, în România accesul la cultură în condiţiile în care tot ce înseamnă cultură se închide? Cum se asigură dreptul la educaţie, având situaţia cu şcolile închise, statul neasigurând copiilor dreptul fundamental la educaţie.

Renate Weber: Dacă aţi şti câte anchete am făcut prin toate cele 14 birouri teritoriale, cum a fost în timpul stării de urgenţă, câţi copii au avut efectiv acces la învăţământul online, câţi au avut tablete. Toate aceste date le-am avut la sfârşitul lunii mai şi am făcut recomandări la nivel local şi central, pentru că şi noi ne-am pus aceste întrebări. Cum se mai asigură aceste drepturi? Întrebaţi-mă cum se mai asigură dreptul de a primi servicii de sănătate în condiţiile în care bolnavi cronici nu aveau unde să meargă.

MariusTucă: Aveţi vreo idee legată de a ataca la CCR nerespectarea dreptului la educaţie şi la servicii medicale?

Renate Weber: Mesajul pe care eu am dorit să îl promovez în ultima vreme e acela de a-i încuraja pe oameni care se consideră direct vătămaţi prin hotărârile de Guvern, prin deciziile comitetelor de situaţii de urgenţă să atace ei în instanţă. Avem avocaţi foarte buni în ţara aceasta care abia aşteaptă, avem judecători, dintre care unii au mai şi dat nişte decizii. Haideţi să punem la lucru acest sistem de decizii. Nu poate o instituţie care are multe alte lucruri să facă acest lucru constant. Şi vă mai dau un exemplu de situaţii în care şi noi ne uităm la ambele feţe ale unei monede: avem petiţii care vorbesc de purtarea măştii, avem petiţii ale celor care vor foarte mult să se poarte masca. Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor, să meargă în instanţă.”

Nici AEP, nici MAI, nici INS nu ne spun care este exact populaţia României

”Marius Tucă: Doamna Renate Weber, spuneţi-mi şi mie care este populaţia Bucureştiului, care e populaţia României, câţi oameni avem înscrişi pe listele electorale? Pentru că avem acum, în decembrie, alegeri generale. Aţi trimis câteva adrese către instituţiile statului.

Renate Weber: Am trimis către AEP, pentru că Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să ştie cine e înscris în listele electorale, apoi am trimis către ministrul de Interne, pentru că e normal, administrează toată Evidenţa Populaţiei şi apoi am trimis către Institutul Naţional de Statistică. Dacă vă întrebaţi de ce? Dincolo de faptul că, de-a lungul timpului s-a jonglat cu nişte cifre, de data asta am avut o informare oficială de la statul român către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unde iarăşi cifrele date acolo nu se mai pupau cu celelalte deloc. Am primit răspuns doar de la AEP, la 9 octombrie cifra era 18.900.000 aproape înscrişi în registrul electoral, din care 740.000 erau cetăţeni cu domiciliu în străinătate. Toţi ceilalţi sunt în registrul electoral. Este o popuaţie fluctuantă, azi aici, mâine în orice stat de pe planetă.

Tucă: La aceştia 18.900.000 mai adăugăm copiii şi vedem care e populaţia totală a României

Renate Weber: Vă doresc succes, pentru că mie îmi dau nişte cifre care mă pun pe gânduri. INS încă nu mi-a răspuns, deşi a doua zi după ce am trimis adresa, m-am întâlnit într-o emisiunea cu directorul INS şi mi-a spus că a primit-o şi a dat-o în lucru. De atunci au trecut două săptămâni. Termenul în România este de 30 de zile ca o instituţie să răspundă solicitărilor cetăţenilor.”

În aceste condiţii, de totală incertitudine, nu ştim exact în baza căror date se închid toate în România.

”Populaţia Bucureştiului de peste noapte e alta ca cea de peste zi, în Capitală vin zilnic la job oameni care locuiesc în afara Bucureştiului”, spune Renate Weber.

Marius Tucă a întrebat Avocatul Poporului dacă va ataca la CCR o nouă posibilă stare de urgenţă. ”Ori de câte ori am văzut că ceva e în neregulă, am sesizat problema”, a răspuns Renate Weber.

România, pe locul patru, după Rusia, Turcia şi Ukraina, privind numărul plângerilor la CEDO

”Sorina Matei: Avem o plăcintă de la CEDO, statistica pe 2019, România este pe locul patru privind plângerile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea cetăţenilor români ale căror drepturi şi libertăţi le-au fost încălcate. Înaintea noastră sunt Rusia, Turcia şi Ukraina. V-aş întreba ce înseamnă asta pentru statul român, că pe drepturi şi libertăţi, adică lucruri constatate de instanţele româneşti, unde oamenii se simt nedreptăţiţi se duc la CEDO şi aceste statistici sunt de aproape zece ani. Noi zicem că Erdoğan este un regim autoritar, îmi pare rău, suntem lângă Turcia.

Renate Weber: Noi avem câteva probeleme mari care au afectat un număr mare de petenţi la CEDO, situaţia din închisorile din România, dar şi restituirea proprietăţilor. Avem câteva teme mari nerezolvate, care ţin de justiţie, dar nu numai, ţin de statul de drept, pentru că trebuie să existe şi alte forme de rezolvare a lor.

Sorina Matei: Ajungem la statul de drept şi mecanismele justiţiei. Unii oameni se simt nedreptăţiţi, sesizează CEDO şi de foarte multe ori câştigă şi plătim noi, statul român, nu cei care greşesc. Domnul Predoiu a pus în dezbatere legile justiţiei, din nou se modică în România, a nu ştiu câta oară, un pachet de trei legi fundamentele pentru organizarea şi funcţionarea justiţiei, pentru că actuala putere doreşte desfiinţare SIIJ. V-aş întreba, ca Avocat al Poporului, dacă găsiţi elemente de neconstituţionalitate, veţi sesiza CCR în privinţa drepturilor şi libertăţilor?

Renate Weber: Dacă vor fi adoptate de Parlament. Dar sunt convinsă că în secunda doi, dacă nu chiar înainte o să primim de la asociaţiile de magistraţi. Au mai fost situaţii în care am primit de la ei şi noi după aceea noi ne-am îndreptat către CCR foarte repede, de multe ori preluând masiv din argumentele pe care ei ni le-au dat. Deocamdată e în discuţie, să sperăm că discuţiile vor fi altfel, că va fi o adevărată dezbatere publică. Eu am dreptul să sper, ce se va întâmpla, vom vedea.”

Date din mandatele de siguranţă naţională, devin din nou mijloace de probă în procese penale, în ciuda a şase decizii ale CCR

”Sorina Matei: V-aş întreba dacă acest pachet de legi ale justiţiei este în dezbatere publică, proiectul de legi al domnului Predoiu a intrat deja în Parlamentul României. Este vorba de modificarea Legii 51/1991 privind securitatea naţională. Vorbim de date din mandatele de siguranţă naţională, care din nou devin mijloace de probă în procese penale, în ciuda a şase decizii ale CCR. V-aş întreba dacă sunteţi de acord ca SRI să reintre în cercetarea penală?

Renate Weber: Cred că glumiţi. Am fost una din vocile cele mai puternice în a denunţa protocoalele şi ce s-a întâmplat în justiţia din România. Am făcut-o şi în ţară, am făcut-o în Parlamentul European, pentru că nu, nu cred că aşa trebuie să arate un act de justiţie. Serviciile au rolul lor într-un stat de drept, după care ce fac procurorii şi cercetarea penală sunt alte lucruri, diferite. Dimpotrivă, eu chiar aş vrea să văd Serviciile că vin să ne semnalizează lucruri care ţin de siguranţa naţională, dar nu aşa necazurile individuale ale lui X şi ale lui Y. Noi trăim într-o societate în care azi discutam cu cineva şi îmi spunea că, nici măcar nu mai pot spune că le este teamă, dar există acest sentiment că tot ce facem, tot ce spunem este urmărit, supravegheat. Nu este normal totuşi să trăim într-o astfel de lume, România este un stat membru al UE, stat democratic, de drept, îi zice şi Constituţia, 30 de ani de libertate.

Sorina Matei: 30 de ani de libertate în care avem în continuare 6 servicii secrete şi am avut şi un serviciu secret în justiţie – SIPA. Ăsta e statul român. Deci dvs. nu sunteţi de acord cu revenirea SRI în cercetarea justiţiei.

Renate Weber: Nu am cum să fiu de acod cu asta. Actul de justiţie e altceva decât ceea ce trebuie să facă serviciile, le zicem noi secrete, serviciile de informaţie, într-un stat.

Sorina Matei: Şi nu vă întreb degeaba, pentru că vorbim de Mandate de siguranţă naţională care sunt cele mai intruzive din punctul de vedere al respectării vieţii private.

Marius Tucă: Nu doar că sunt intruzive, ci ele au fost folosite atunci când nici nu putea fi vorba despre siguranţă naţională.

Sorina Matei: Şi noi am avut o industrie. Vorbim de interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, căutarea unor informaţii, pot intra în casă, copia, instala obiecte, localizare, GPS.

Marius Tucă: Trebuie să spunem că au fost foarte multe mandate pe siguranţă naţională care nu aveau nicio legătură cu siguranţa naţională. În România, numărul mandatelor pe siguranţă naţională este egal cu cel al mandatelor din SUA, iar România are 19 milioane de locuitori şi SUA au 330 de milioane.

Renate Weber: E foarte bine că aţi spus aşa, pentru că mandatele nu şi le-au dat ofiţerii SRI singuri, mandatele sunt date de un magistrat, de Tribunal. Nu uitaţi că au fost oameni care au fost supravegheaţi 7-8-10 ani în ţara aceasta şi s-a cheltuit enorm.

Marius Tucă: Apropo de drepturi şi libertăţi, foarte multe mandate pe siguranţă naţională, ascultarea convorbirilor celor care, atenţie, vorbeau la telefon cu cei care erau ascultaţi pe mandate şi făcute publice aceste convorbiri. Mi se pare strigător la cer. Viaţă privată. Cum să ajungă publice astfel de discuţii care, atenţie, ţin de viaţa privată, iar cei care erau ascultaţi nu în ceea ce îi priveşte pe ei aveau mandate de siguranţă naţională, ci pentru interlocutorii lor.

Sorina Matei: În Germania sunt decizii recente ale Curţii Constituţionale, unde procurorii şi serviciile chiar pe suspecţi de terorism nu îi pot intercepta pe viaţă privată, adică dacă teroristul vorbeşte cu iubita, ei trebuie să întrerupă tot ce înseamnă supravegherea, înregistrare, tot”.

În opinia Avocatului Poporului, corupţia nu se încadrează la Securitate naţională.