Ministerul Muncii face o nouă ofertă privind salariile din învăţământ, în trei etape de aplicare. Ce prevede documentul

Astfel, conform propunerii Ministerului Muncii, în învăţământul preuniversitar, o învăţătoare sau educatoare cu studii liceale, aflată la începutul carierei, porneşte de la un salariu de 1.480 de lei şi poate avea în primii doi ani de profesat, cel mult 1.843 de lei, corespunzător unui nivel de gradaţie 5. Cel mai mare salariu de bază din această categorie urmează să-l aibă cadrele didactice cu peste 40 de ani vechine, respectiv 1.990 de lei. Suma poate ajunge la 2.265 dacă gradaţia este definitivă.

Tot în învătământul preuniversitar, în cazul unui profesor cu studii superioare de scurtă durată şi grad didactic debutant, salariul de pornire propus este de 1.650 de lei, iar la o gradaţie de nivel 5 el creşte la 2.055 de lei. Un profesor debutant, cu studii superioare de lungă durată, începe de la un salariu de bază de 1.749 de lei. Cel mai mare salariu propus în învăţământul preuniversitar este de 3.662 de lei. Pentru acesta, trebuie ca profesorul să aibă o vechime de peste 40 de ani în muncă şi gradul didactic I.

În cazul învăţământului universitar, salariile pornesc de la 2.178 de lei în cazul unui asistent cu vechime de până la trei ani, în vreme ce pentru aceeaşi funcţie, dar o vechime de până la 40 de ani în muncă, ajung la 2.666 de lei. După peste 40 de decenii la catedră, un profesor universitar poate obţine 6.866 de lei pe lună, potrivit proiectului Ministerului Muncii.

Salarii mai mari vor avea şi profesorii care au funcţii de conducere în cadrul universităţilor sau facultăţilor. Astfel, un şef de catedră, gradul II va avea salariul de bază de 7172, un decan va fi remunerat cu un salariu de bază de 7586, iar cea mai înaltă funcţie, cea de rector grad II, va fi plătită de stat cu 8732 lei.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii, personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. De asemenea, cadrele didactice din învăţământul special beneficiază de o creştere cu 15% a salariilor de bază. Totodată, se arată în documentul propus spre negociere sindicatelor din educaţie, personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar sau gimnazial primeşte o indemnizaţie pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, reprezentând o creştere salarială cu 5% pentru 2 clase de elevi, 7,5% pentru 3 clase şi 10% pentru patru clase.

Pentru personalul din instituţiile de învăţământ superior, senatele universitare pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariilor de bază, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii, se mai arată în proiectul Ministerului Muncii. .

Din calculele Ministerului Muncii, impactul bugetar suplimentar anual al introducerii noii grile ar fi de 1 miliard de lei. Noua propunere a fost înaintă spre negociere sindicatelor din învăţământ care trebuie să dea un răspuns până la începutul săptămânii viitoare.

Citeşte şi: OUG privind salariile bugetarilor: Cât va câştiga un medic de la Fălticeni şi unul de la Bucureşti

Citeşte şi: Care este impactul bugetar al Ordonanţei privind salariile bugetarilor

Citeşte şi: Cioloş: OUG privind salariile corectează inechităţile pentru aceleaşi funcţii. Sănătatea, prioritară